Mingea la fileu: care va fi primul lanț internațional ce va „risca“ cu turismul balnear? Harta României balneare acoperă peste 20 de stațiuni care ar putea contribui la dezvoltarea zonelor, însă infrastructura hotelieră a rămas prinsă în timp

♦ Zonele balneare din țară nu au niciun hotel sub un brand internațional, însă marile grupuri hoteliere internațioanle se uită atent și la aceste zone ♦ Într-o lume în căutare permanentă de wellness & spa, România are resursa, dar cine își asumă primul riscul de a scăpa turismul balnear de eticheta „îmbătrânită“?

În România există peste 20 de stațiuni balneare cunoscute sau mai puțin cunoscute, care pot contribui semnificativ la dezvoltarea zonelor, însă principala piedică este reprezentată de infrastructura hotelieră prinsă în timp, unde nu s-au mai făcut investiții chiar și de zeci de ani.

Una dintre cele mai cunoscute stațiuni balneare din țară este Băile Felix, din județul Bihor, care a beneficiat de o serie de investiții în ultimii ani, astfel atrăgând tot mai mulți turiști.  Una dintre cele mai mari companii hoteliere din zonă este Turism Felix, care administrează complexul din stațiunea Băile Felix, din care fac parte cinci hoteluri clasificate la două, trei și patru stele, cât și un ștrand și centre de wellness & spa.

Turismul balnear este o piață într-o continuă dezvoltare, astfel că din ce în ce mai multe hoteluri își deschid un mic centru spa sau de wellness, ceea ce face ca piața să fie cu atât mai divizată și mai greu de măsurat.

Turismul balnear mai este numit și turismul celor patru anotimpuri, accesibil pe toată perioada anului. Hotelierii de pe litoral pot prelungi sezonul turistic prin investițiile în centrele spa, dar și cei din zonele montane. Mai mult, un astfel de centre pot crește durata medie a șederii turiștilor din acele zone.

Tot mai mulți hotelieri din țară au introdus și facilități de spa și trata­ment, însă zonele balneare, care beneficiază de resurse naturale, nu sunt la fel de căutate. Investi­torii își dezvoltă ti­mid proiectele din stațiu­nile balneare.

Cu toate acestea, există și excepții de proiecte care au reușit să repusă anumite sta­țiuni pe harta turistică a țării. Spre exemplu, Lacu Sărat a prins iar viață, după mulți ani în care stațiunea s-a aflat doar pe drumul degra­dă­rii, odată cu deschi­derea Alma Resort. Complexul a fost deschis anul trecut și are 185 de camere și apartamente. Pe lângă facilitățile de cazare, Alma Resort va avea un centru balnear și de wellness, o plajă privată cu nisip și 1.000 de șezlonguri, un aquapark, piscine cu apă dulce și sărată, șase restaurante, cât și un centru de evenimente care va avea o capacitate de 1.000 de persoane.

Lacu Sărat este o stațiune balneară, fiind în urmă cu un secol una dintre cele mai căutate stațiuni de acest fel din țară, însă lipsa investițiilor și interesului din partea autorităților au dus Lacu Sărat în paragină.

Un alt exemplu este investiția autori­tăților locale din Borsec, unde au deschis la finalul anului trecut un centru balnear. Centrul balnear cuprinde un centru spa și o bază de tratament, cu o suprafață de 2.900 metri pătrați și o capacitate de 1.000 persoane pe zi în sezonul de vară și 700 persoane în timpul iernii. Centrul dispune de o zonă de spa care include piscine interioase și exterioare, saună finlandeză, infrasaună, saună cu aburi, iar zona balneo are diverse posibilități de tratament, precum împachetări cu nămol, masaje sau terapii cu apă minerală caldă și rece.

Zonele balneare din țară nu au niciun hotel sub un brand internațional, însă marile grupuri hoteliere internațioanel se uită atent și la aceste zone, unde își doresc să deschidă unități de cazare, dar e nevoie de identificarea unui concept potrivit pentru stațiunile balneare.