Miliardari fără intenție

Pe 31 august, Databricks, o companie din San Francisco specializată în gestionarea volumelor mari de date și a inteligenței artificiale, a strâns 1,6 miliarde de dolari într-o nouă rundă de finanțare, sumă care evaluează toată firma la 38 de miliarde de dolari. În spatele Databricks sunt însă doi profesori români, Ion Stoica (56 de ani) și Matei Zaharia (36 de ani), ambii deveniți miliardari aproape fără intenție. Aceasta este povestea lor și a unuia dintre cele mai uimitoare start-up-uri din tehnologia globală.

″Databricks, compania de date și inteligență artificială, anunță finalizarea unui runde de investiții de 1,6 miliarde de dolari“ care va accelera inovarea și ritmul de adoptare al tehnologiei de tip data lakehouse, în contextul în care popularitatea arhitecturii care se bazează pe date continuă să crească într-un ritm rapid“, se arată într-un anunț al Databricks, de pe 31 august. Sesiunea de finanțare a fost organizată de Counterpoint Global (Morgan Stanley) și plasează Databricks la o valoare de piață de 38 de miliarde de dolari. Mai departe, toți greii financiari au venit să pună umărul la accelerarea Databricks, de la colosul BlackRock, până la Franklin Templeton, fondurile gestionate de Andreessen Horowitz sau Microsoft.

În linii mari, Databricks, compania lansată în 2013, permite gestionarea volumelor mari de date prin așa-numita arhitectură lakehouse. Inovația le permite utilizatorilor să aibă la un loc tot confortul din tehnologia lake data, prin care pot fi înmagazinate volume spectaculoase de date nestructurate, cu informațiile filtrate din depozitele de date (data warehouses). Utilizatorii hrănesc cu date aplicația, iar inteligența artificială livrează soluții de business viabile. Această cuplare revoluționară, de date cu inteligența artificială, este accesată acum de 5.000 de clienți la nivel global și a generat anul trecut venituri de 275 de milioane de dolari pentru Databricks. Anul acesta, încasările ar putea ajunge la 500 de milioane de dolari, potrivit estimărilor Forbes.

În spatele Databricks sunt șapte oameni, dintre care doi sunt români, iar povestea lor este la fel de uimitoare ca produsul în sine.

Cine este Ion Stoica, cofondator Databricks

Are 56 de ani, este cofondator Databricks și președinte executiv al Consiliului de Administrație. Este absolvent al Universității Politehnica din București, cu un master la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor. În 1996 pleacă în SUA pentru un doctorat la Universitatea Carnegie Mellon, din Pittsburgh, Pennsylvania. În prezent, Stoica este profesor în cadrul Universității Berkeley din California și conduce RISELab, laboratorul de informatică al instituției. Stoica are la activ trei companii, Convivia Networks (2006), Databricks (2013) și Anysclae (2019).

Ion Stoica, 56 de ani, este cofondator Databricks și președinte executiv al Consiliului de Administrație. Stoica este absolvent al Universității Politehnica din București, cu un master la Facultatea de Inginerie Electrică și Știința Calculatoarelor. În 1996 pleacă în SUA pentru un doctorat la Universitatea Carnegie Mellon, din Pittsburgh, Pennsylvania. În prezent, Stoica este profesor în cadrul Universității Berkeley din California și conduce RISELab, laboratorul de informatică al instituției. Stoica are la activ trei companii, Convivia Networks (2006), Databricks (2013) și Anyscale (2019).

Matei Zaharia, 36 de ani, chief technologist la Databricks, este acum profesor-asistent în computer science în cadrul Universității Stanford, după ce anterior a deținut aceeași funcție în cadrul Universității Berkeley. La 24 de ani, Zaharia, alături de Ali Ghodsi, actualul CEO și cofondator al Databricks, erau implicați în realizarea Spark Apache, un instrument software utilizat pentru procesarea volumelor mari de date. Lucrul începuse alături de o echipă de la Berkeley din 2009, potrivit informațiilor de pe site-ul Databricks.

“Am început Apache Spark în 2009, în timpul doctoratului meu la Berkeley. Azi, Spark este cel mai dezvoltat proiect open-source din gestionarea volumelor mari de date. Ce este revoluționar la Spark este faptul că este singura platformă software care combină datele cu inteligența artificială. Folosind Spark, poți face transformări cu volume mari de date și analize pe care poți aplica ulterior inteligența artificială. La final, acest lucru este foarte important pentru realizarea produselor care implică inteligență artificială în contextul în care valoarea acestora este dată de valoarea datelor introduse.  Când ai o aplicație care ți le pune pe amândouă la un loc poți construi produse de mare valoare“, explică Zaharia, într-o intervenție pe site-ul Databricks. Printre utilizatorii Spark se numără Netflix, Yahoo, eBay, Pinteresat sau AirBnb.

“Grupul nostru a fost printre primele care a încercat să faciliteze lucrul cu volume mari de date pentru cei ale căror priorități nu erau dezvoltarea de softuri“, spune Zaharia, citat de Fobes. Spark s-a dovedit a fi un succes, stabilind în 2014 un record la nivel mondial pentru viteza de sortare a datelor. Cei doi, Zaharia și Ali Ghodsi, s-au bucurat atât de mult de succesul obținut, încât au permis utilizarea codului în mod gratuit.

În cadrul unor întâlniri însă, pe la începutul lui 2012, un grup de șapte academicieni au pus bazele Databricks, pornind de la această idee, de a simplifica lucrul cu volume impresionante de date.

“Sfaturile antreprenoriale au venit de la coordonatorii lucrării de doctorat a lui Zaharia, Scott Shenker și Ion Stoica, doi academicieni extrem de respectați“, mai scrie Forbes.

De aici a început totul, cu Stoica în funcția de CEO al noii companii și Zaharia în rolul de chief technologist.

Cine este Matei Zaharia, chief technologist la Databricks

Matei Zaharia, 36 de ani, chief technologist la Databricks, este acum proefesor-asistent în Computer Science în cadrul Universității Stanford, după ce anterior a deținut aceeași funcție în cadrul Universității Berkeley. La 24 de ani, Zaharia, alături de Ali Ghodsi, actualul CEO și cofondator al Databricks, lansau Apache Spark, un instrument software utilizat pentru procesarea volumelor mari de date. De aici a pornit Databricks.

În 2014, Databricks avea practic venituri zero, dar o injecție de 33 de milioane de dolari de la fondul de investiții Andreessen Horowitz avea să ducă firma la o valoare de piață de 250 de milioane de dolari, la numai 13 luni de la înființarea acesteia.

“Anticipând creșterea accelerată, Databricks și-a mutat sediul din biroul său modest din Berkeley la etajul 13 al unui zgârie-nori din San Francisco. Echipei nici nu i-a păsat numărul asociat ghinionului“, mai scrie Forbes.

În 2016, vânzările au ajuns la 12 milioane de dolari, iar în februarie, anul acesta, compania a reușit să ridice 1 miliard de dolari de pe piețe, devenind unul dintre cele mai valoroase start-up-uri la nivel global, cele mai mari companii din lume devenind clienții Databricks.

Rezultatul este cu atât mai uimitor cu cât fondatorii erau atât de implicați în munca lor academică încât nici nu își doreau neapărat să lanseze o companie și nici măcar să ceară bani pentru tehnologia lor.

“Eram un grup de hipioți de la Berkeley care voiau să schimbe lumea“, spune acum Ghodsi, CEO-ul Databricks. “Le spuneam clienților să folosească softul gratuit, iar ei ne spuneau nu, în niciun caz, trebuie să luați un milion de dolari.“

După o nouă rundă de finanțare, cea din august, Databricks se pregătește acum de listarea la bursă.

“Este pe cale de a ajunge la venituri de 1 miliard de dolari anul viitor. La final, estimarea pentru o valoare viitoare de 100 de miliarde de dolari nu este exclusă și chiar și aceasta s-ar putea dovedi conservatoare. Este matematică pură: inteligența artificială este deja o piață de un trilion de dolari și este mai mult ca sigur că aceasta va crește“, mai spun reprezentanții Databricks, citați de Forbes.

Ion Stoica și Matei Zaharia dețin între 5% și 6% din Databricks. În contextul în care compania a fost evaluată de 38 de miliarde de dolari, cei doi tocmai au devenit cei mai proaspeți miliardari români din IT.

Iar acumularea de-abia acum începe.