Mihai Bordeanu, Dacia: „Nu impozitul în sine pe cifra de afaceri deranjează, ci lipsa de predictibilitate. Așa pierdem investiții. La fel și cu Rabla - este, nu este"
Industria auto trage un nou semnal de alarmă privind climatul fiscal: păstrarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus și retras în decurs de o săptămână, transmite un mesaj de impredictibilitate care descurajează investițiile. Deciziile de dezvoltare pe termen…
Industria auto trage un nou semnal de alarmă privind climatul fiscal: păstrarea impozitului minim pe cifra de afaceri (IMCA), introdus și retras în decurs de o săptămână, transmite un mesaj de impredictibilitate care descurajează investițiile. Deciziile de dezvoltare pe termen lung nu pot fi luate într-un sistem fiscal instabil, avertizează Mihai Bordeanu, director general Automobile Dacia.
Păstrarea impozitului minim pe cifra de afaceri pentru companiile mari, coroborată cu modificările bruște din ultimele luni, pune sub semnul întrebării noi investiții în industria auto locală. „Noi nu putem, ca sistem economic, să avem o chestie pe ghicite care azi e, mâine nu e, azi e dar e doar pentru un an, dar de fapt e pentru mai mult, mâine renunțăm la ea, dar de fapt nu mai renunțăm. Asta jenează companiile multinaționale în luarea deciziilor strategice pe termen lung”, a declarat Mihai Bordeanu, director general al Automobile Dacia, într-un interviu acordat ZF.
El subliniază că planurile industriale se fac pe orizonturi lungi de timp, iar lipsa de stabilitate fiscală reduce competitivitatea României în competiția pentru noi proiecte: „Nu putem să facem o strategie pe o decadă și să luăm în calcul că în România apar niște taxe, dar după aceea dispar. Pierdem atunci când ne comparăm ca loc de producție cu Spania, Turcia sau Maroc.”
Bordeanu a precizat că nu taxa în sine este problema principală, ci absența unui cadru previzibil: „Nu știm exact ce orizont de taxare o să avem în următorii, ce zic eu, cinci ani. Exagerăm. Nici măcar la anul nu știm ce o să avem. Iar bugetele pentru 2026 se semnează acum.” În aceste condiții, România riscă să piardă oportunități într-un moment de reașezare strategică a industriei auto la nivel global, când se decid noi capacități de producție și relocări de investiții.
Mesajul este susținut și de ACAROM, asociația industriei auto, care a avertizat într-un comunicat recent că păstrarea IMCA „dăunează grav climatului investițional” și va duce la pierderea de proiecte. „Am văzut pe parcursul unei săptămâni eliminarea și mai apoi reintroducerea IMCA și, în plus, a fost adăugată o nouă măsură fiscală – taxa pe afiliați. Acest lucru dovedește indecizia și, mai ales, impredictibilitatea mediului fiscal din România și va avea un impact extrem de negativ în procesul investițional”, a declarat Bordeanu în calitate de președinte ACAROM.
El a confirmat că proiectele de investiții în extinderea capacității de producție a uzinei de la Mioveni rămân „pe masă”, însă deciziile pot fi influențate de climatul fiscal. „Se evaluează posibilități de investiții, locuri de producție, game. Haosul ăsta cu taxele ar putea să influențeze sau să amâne unele decizii”, a spus el.
În paralel, lipsa de predictibilitate afectează și programe-cheie pentru piață, cum este Rabla. Programul a fost întârziat și redus drastic, ceea ce a provocat pierderi semnificative pentru Dacia. „Impactul a fost financiar. Bugetul a scăzut de la aproape 1,4 miliarde de lei la 200 de milioane, iar lansarea s-a făcut foarte târziu. Asta ne-a încurcat îngrozitor. Dacă la începutul anului aveam în buget 100 de mașini prin Rabla, am vândut poate 25”, a explicat Bordeanu. El a cerut Guvernului să stabilească o linie clară: „Ori îl facem pentru cinci ani, cu reguli clare, ori spunem de la început că nu-l avem. Cel mai rău este să o ducem așa, din februarie în aprilie, fără o decizie fermă.”
Potrivit ACAROM, sectorul auto contribuie cu peste 14% la PIB și 35% din exporturile României, generând peste 800.000 de locuri de muncă directe și indirecte. Într-un astfel de sector strategic, lipsa de stabilitate fiscală poate avea efecte în lanț. „Ne-ar sta mai bine să fim mai competitivi ca țară, cu siguranță. Ar trebui, global, colectiv, să facem mai mult pentru competitivitate”, a conchis Bordeanu.