Mihai Betelie, fondator și general manager al Rompatent Design: Înregistrați-vă marca!

Companiile care dețin mărci sau brevete de invenții atrag investiții, reușesc să obțină venituri suplimentare și, per ansamblu, să ajute la creșterea economică a unei țări. În România însă, în ultimii 10 ani, numărul de mărci depuse nu a crescut, în timp ce la nivelul UE, creșterea a fost de zece ori în același interval de timp, după cum observă Mihai Betelie, General Manager și fondator al agenției de proprietate industrială Rompatent Design. Ce e de făcut?

„Proprietatea industrială, oriunde în lume dar și în România, crește importanța și valoarea companiilor. Cele care dețin mărci, brevete de invenție, desene sau modele industriale atrag investiții, reușesc să obțină venituri din exploatarea acestor drepturi de proprietate industrială prin colaborări și acorduri de licențiere.” Mihai Betelie, fondator si General Manager al Agenției de Proprietate Industrială Rompatent Design

„La începutul carierei am fost atras de noblețea profesiei de magistrat, în care am activat mai bine de cincisprezece ani. În acea perioadă am soluționat multe dosare având legătură cu domeniul proprietății industriale, care a început să-mi devină și o pasiune”, descrie Mihai Betelie, fondator și general manager al Agenției de Proprietate Industrială Rompatent Design modul în care a ajuns să interacționeze cu domeniul în care a început, în 2012, să construiască un business propriu. Pasiunea pentru  mărci și brevete l-a adus pe drumul antreprenoriatului și astfel a ajuns să lanseze agenția de proprietate industrială Rompatent Design alături de colegul său de facultate, Radu Borlan, care s-a specializat în acest domeniu încă de la terminarea studiilor. De atunci, lucrează zi de zi împreună în acest proiect, având obiective clare și pentru anii ce vin: „Ne-am propus ca în următorii cinci ani să devenim sursa cea mai autorizată de informare a antreprenorilor din România și a managerilor de top cu privire la noutățile din domeniul proprietății industriale. Ne dorim să-i ajutăm să scaleze afacerile lor la nivel național și internațional folosind eficient drepturile de proprietate industrială”. Modul în care și-au propus să se diferențieze, adaugă el, ține de furnizarea pentru clienți, în afară de consultanța propriu-zisă, și a unor informații referitoare la cât de importantă este pentru afacerea lor înregistrarea creațiilor intelectuale, protejarea constantă a mărcilor, cât și prin formule juridice potrivite pentru valorizarea mărcilor.  „Încă de la începuturile activității am constatat o reticență a antreprenorilor români atunci când îi abordam și le explicam beneficiile dobândirii drepturilor de proprietate industrială asupra afacerii lor. Am constatat că sursele de informare erau puține, jurnaliștii specializați în domeniul juridic nu reușeau să informeze la timp antreprenorii cu privire la schimbările semnificative în legislație, OSIM (Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci) nu avea și nu are nici în prezent o strategie națională de informare publică privind importanța și beneficiile dobândirii drepturilor de proprietate industrială pentru companiile din România.” Pornind de la aceste observații, au conturat misiunea Rompatent Design în informarea și educarea antreprenorilor români, dar și  a managerilor de top ai companiilor cu privire la importanța acestui domeniu al proprietății industriale pentru companiile lor și pentru economia României în ansamblu. „În următorii 10 ani ne-am propus să integrăm serviciilor noastre de consultanță juridică un set de servicii media, gratuite, specializate în proprietate industrială, care să ofere informații complete și complexe în materia protecției inovației”, descrie Betelie una dintre prioritățile lor pentru viitor.

De ce crede el că e nevoie de educare în domeniul său de activitate? Observă că, deseori, companiile lansează produse sau servicii noi, investesc sume considerabile în produs și promovarea acestuia, dar nu depun cereri pentru a înregistra marca sau le depun cu întârziere și întâmpină dificultăți. Uneori chiar nu reușesc obținerea protecției și sunt nevoiți să abandoneze produsul în care au investit atât și sunt nevoiți să o ia de la capăt și să creeze un produs nou. De asemenea, există situații în care companii de prestigiu care exportă servicii sau produse în țări membre ale Uniunii Europene nu au protecție la nivelul UE (care se realizează prin marca Uniunii Europene, valabilă în toate statele membre ale UE), iar managerii lor cred că simpla protecție la nivel național este suficientă. „Cea mai mare rezistență la informație o întâmpinăm din partea antreprenorilor și a managerilor atunci când explicăm că drepturile de proprietate industrială, mai ales cele conferite de marcă, dar nu numai, trebuie protejate în mod constant, după obținere”, observă Betelie. El punctează că singura modalitate de protecție a mărcilor din portofoliul unei companii este monitorizarea. Mihai Betelie menționează o situație care creează confuzie în rândul oamenilor de afaceri români și care ține de faptul că, începând cu anul 2010, OSIM nu mai poate refuza la înregistrare o marcă nouă care seamăna sau este chiar identică cu una deja înregistrată. „Pentru ca titularii de mărci anterioare să poată realiza în timp o protecție eficientă a mărcilor din portofoliu, trebuie să monitorizeze buletinele Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci sau ale Oficiului European pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO). Iar atunci când constată că se depun cereri de marcă noi, care intră în conflict cu mărcile titularului, generând astfel risc de asociere și confuzie, trebuie să acționeze cu calea de atac a opoziției și să oprească marca nouă la înregistrare. Altfel, marca nouă se înregistrează și coexistă pe piață cu cea anterioară”, explică specialistul.

În prezent, general managerul Rompatent își descrie clienții ca fiind companiile inovative din România, din varii domenii, indiferent că vorbim despre start-up-uri sau multinaționale. Printre aceștia se numără  Ziarul Financiar, Aleph News, Mediafax Group SA, Perla Harghitei, Tis Farmaceutic, Socar Petroleum, Artesana, Crama Ceptura, Cosmetic Plant, Plantextrakt, Crama Gabai, Farmaciile Myosotis, Klintensiv, Super Ball, Dabo Donner, Norofert SA, Fermele Crevedia, Prisaca Transilvania, Podgoria Silvania, Kadra Tech. „Strategia din ultimii ani a reușit să ne diferențieze de ceilalți concurenți din piață, așa încât am ajuns să creștem portofoliul de clienți care activează în domeniile: farmaceutic, producție de alimente, cosmetice, media și sănătate. Practic, avem clienți din mai toate categoriile de producție si servicii.” Pe de altă parte însă, în timp ce ei și-au diversificat portofoliul de clienți, piața nu s-a schimbat prea mult. „În România, în ultimii 10 ani, piața celor care depun mărci nu a înregistrat o creștere, ci s-a menținut constantă, în jurul unui număr de 11.000 de mărci naționale depuse anual.” Prin comparație, numărul de cereri de marcă a Uniunii Europene cu valabilitate în toate statele membre ale UE, care sunt gestionate de Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO), a crescut de la aproximativ 100.000 de cereri depuse în 2012 la 197.000 de cereri depuse în 2021: „Asistăm practic aici la o dublare a cererilor în 10 ani”. Totuși, general managerul Rompatent Design este optimist și în ceea ce privește dezvoltarea pieței românești: „Dacă depunerea cererilor de obținere a drepturilor de proprietate industrială în România statistic nu demonstrează creștere, în realitate piața a crescut foarte mult din perspectiva acțiunilor pe care le fac antreprenorii pentru a-și proteja în timp ceea ce au dobândit”.

OSIM nu oferă statistici pe categorii de bunuri sau servicii care sunt protejate,  dar cel mai des întâlnite cereri de marcă sunt cele din domeniul farmaceutic, producție de bunuri alimentare, comerț, media, educație și sănătate. „Față de alte drepturi de proprietate industrială a căror valabilitate este limitată în timp (de exemplu brevetele de invenție au protecție pe 20 de ani), mărcile sunt valabile 10 ani cu posibilitatea reînnoirii lor nelimitată. Este îmbucurător faptul că testul timpului îl trec aproximativ 75% din ele, dacă ne raportăm la numărul anual mediu de 7.500 de reînnoiri. Cam aceasta este media și la nivel european.”

Protejarea mărcii este un element esențial când vine vorba despre trecerea testului timpului, crede Mihai Betelie, care citează studii recente făcute la nivelul Comisiei Europene pe categorii de companii din statele europene, ce arată că acele companii care dețin active necorporale (mărci, brevete) au mult mai multe șanse să reziste pe piață și să înregistreze o creștere ridicată decât acele companii care nu dețin astfel de active necorporale. „Brandul este un activ valoros pentru orice companie din lume și din această perspectivă aș putea să clasific companiile românești în trei categorii: cele care conștientizează valoarea brandului, îl protejează încă de la început și investesc în promovarea lui pe toate piețele pe care sunt prezente; companii care ignoră valoarea brandului, îl promovează, îl cresc, dar nu îl protejează. Mai sunt companii care nu au informații despre ce înseamnă marca, care este rolul ei și totuși lansează produse sau servicii pe piață și nu le protejează, iar astfel nu obțin exclusivitatea în folosirea lor. ” Fondatorul Rompatent Design oferă și un exemplu al unei companii care a reușit să își crească brandul, dar nu l-a protejat: o companie din domeniul producției de îngrășăminte pentru agricultură care a lansat linii de produse fără să le înregistreze ca marcă, riscând în felul acesta ca la un moment dat să piardă dreptul de a le folosi. În plus, un astfel de activ poate să ajute concret, în demersuri precum obținerea unui împrumut bancar sau a unui alt tip de finanțare: „Marca este un activ necorporal a cărei valoare de piață poate fi determinată de către un evaluator ANEVAR”, explică Betelie. Astfel,  ca orice bun pe care îl deține o companie, marca poate fi propusă unei bănci drept garanție atunci când se solicită credite care ajută la dezvoltarea afacerilor.

Referindu-se la nivelul de educare a antreprenorilor români din punctul de vedere al protejării proprietății industriale, Mihai Betelie crede că aceasta pleacă de la informarea lor, care este un proces de durată, dar care în timp își arată eficiența. „O parte dintre deținătorii acestor afaceri au conștientizat importanța proprietății industriale abia după ce s-au lovit de situații în care riscau să-și piardă brandurile sau s-au confruntat cu furtul identității de business, produs sau serviciu. Cred cu tărie că antreprenorii trebuie să treacă printr-un proces continuu de învățare și să dea dovadă de consecvență în ceea ce fac pentru a reuși. Companiile stabile, bine organizate, cu acces la o piață atent selectată, sunt ferite de impredictibilitate și am constatat că acordă prioritate în activitatea lor aspectelor de dobândire,  protejare și menținere în vigoare a dreptului de proprietate industrială.”

Ce ar trebui să înțeleagă un antreprenor în ceea ce privește brandurile create de el? „Marca este un instrument economic care ajută consumatorii să evalueze calitatea produselor sau serviciilor în momentul deciziei de cumpărare pe baza reputației producătorului sau furnizorului de servicii. O marcă valoroasă oferă proprietarului ei posibilitatea de a percepe o majorare de preț, oportunitatea de a crește volumul vânzărilor sau de a obține o cotă de piață superioară concurenților. Brandul este un activ necorporal  pe care antreprenorul îl poate vinde sau licenția și are valențe prin care se poate crește valoarea companiei.” Proprietatea industrială poate să fie astfel definitorie pentru creșterea companiilor din România. „Proprietatea industrială, oriunde în lume, dar și în România, crește importanța și valoarea companiilor. Cele care dețin mărci, brevete de invenție, desene sau modele industriale atrag investiții reușesc să obțină venituri din exploatarea acestor drepturi de proprietate industrială prin colaborări și acorduri de licențiere.” General managerul Rompatent citează studii făcute de  Comisia Europeană din care reiese chiar că aceste companii au un ritm de creștere superior celorlalte și au o mai mare stabilitate pe piață. „Drepturile de proprietate industrială (DPI) permit companiilor să-și însușească rezultatele creativității, inventivității și investițiilor în cercetare și dezvoltare și să creeze un stimulent pentru investiții suplimentare în inovare.” El adaugă că, de multe ori, chiar și simpla depunere a unor cereri de obținere a unor DPI  este interpretată ca un predictor de încredere al probabilității ca acea companie să aibă o creștere ridicată. DPI sunt, de asemenea, esențiale și în dezvoltarea internațională a companiilor inovatoare: „S-au făcut studii economice conform cărora protectia DPI pe piețele externe este o condiție prealabilă pentru transferul și exploatarea activelor intelectuale la nivel internațional.” 

5 întrebări referitoare la protejarea mărcilor românești

1. De când ar trebui integrată preocuparea pentru proprietatea industrială în activitatea firmei?

Pentru un start-up, găsirea unei denumiri potrivite pentru un prim produs sau serviciu pe care îl lansează, preocuparea pentru protejarea mărcii trebuie să existe odată cu lansarea firmei. Pentru companiile inovative, care lansează constant branduri pe piață, preocuparea pentru protecție ar trebui să existe cu mult înainte de lansarea produsului. Trebuie să apeleze mai întâi la un consultant în proprietate industrială care să verifice și să analizeze  posibilitatea înregistrării cu succes a mărcii și să evite astfel riscurile. Am întâlnit des situații în practică când companii de renume au lansat un produs, au alocat bugete considerabile în promovare, dar nu au reușit să își înregistreze marca din diverse motive și au fost nevoite să o ia de la capăt și să găsească soluții noi.

2. Care sunt riscurile, în cazul unei protejări deficitare din perspectiva proprietății industriale?

În activitatea noastră practică am constatat că atunci când nu se apelează la susținerea unui specialist, mărcile sunt depuse greșit, în sensul că nu se solicită protecție completă pentru toate bunurile sau serviciile oferite de către titularul mărcii.  De asemenea, am identificat situații ale unor companii care vând produsele sau serviciile lor în state membre ale UE sau în alte state și nu au protecție în acele teritorii riscând oricând să își piardă exclusivitatea. Întâlnim situații când se lansează bunuri sau servicii și pur și simplu se omite să fie înregistrate ca marcă.

3. De ce nu este suficientă înregistrarea la OSIM și ce presupune o protecție completă a brandului?

Una dintre cele mai des întâlnite situații în interacțiunea noastră cu prospecții este aceea că antreprenorii sau top managementul nu știu că simpla înregistrare a unei mărci nu este un proces care să asigure protecția juridică a acesteia. Marca este un bun asupra căruia se obține un titlu de proprietate industrială, însă acest bun trebuie protejat constant ca oricare altul. Această protecție e necesară pentru că legislația națională permite înregistrarea unor mărci identice sau asemănătoare cu altele deja înregistrate, vorbind de aceleași produse sau servicii. Pentru a evita riscul apariției pe piață a unor astfel de branduri, cei care dețin mărci trebuie să monitorizeze lunar toate buletinele naționale sau europene în care se publică cereri noi de marcă. Atunci când constată că s-a depus o marcă nouă care este identică sau asemănătoare cu a lor trebuie să folosească căi de atac pe care le dă legea și să oprească la înregistrare marca nouă. Dacă nu, aceasta se înregistrează, coexistă pe piață cu cea veche și astfel creează risc de asociere și confuzie în rândul consumatorilor, iar de aici toate consecințele.

4. Poate reticența antreprenorilor în protejarea mărcii nu ține doar de educație, ci și de costuri – ce investiții trebuie alocate în direcția unei protecții complete a brandului?

Reticența antreprenorilor români în protejarea mărcilor are drept cauză doar lipsa de informare, atât în ceea ce privește importanța mărcii, cât și consecințele care pot decurge dintr-o protejare inadecvată. Nu cred că reticența pe acest subiect are legătură cu costurile atât timp cât taxele pentru o marcă națională sunt în medie de 400-500 de euro, iar protecția se obține pentru o perioadă de 10 ani.

5. Care sunt sfaturile dvs. pentru antreprenorii ce vor să își protejeze eficient brandurile companiilor pe care le reprezintă?

Cel mai important lucru pe care trebuie să-l facă un antreprenor pentru a-și proteja businessul din perspectiva brandurilor este acela de a se informa pe acest subiect și a ști când și de ce trebuie făcută protecția.  După ce a înțeles asta, îl sfătuiesc să-și protejeze orice creație intelectuală generată în interiorul companiei, indiferent că vorbim de mărci, brevete de invenție, desene sau modele industriale. Trebuie să se înțeleagă că este riscant să lansezi produse sau servicii noi până nu se obține titlul de proprietate industrială. Pentru a fi siguri că nu greșesc și pentru a obține o protecție adecvată în timp, le recomand să colaboreze în mod constant cu un consultant specializat în acest domeniu.

Ce este dreptul proprietății industriale?

Domeniul dreptului proprietății industriale este unul cu un impact major asupra activității și dezvoltării companiilor din întreaga lume, indiferent că vorbim de mărci de comerț sau servicii, desene și modele industrial sau brevete de invenție. Companiile care dețin și exploatează astfel de active necorporale sunt mai valoroase și au au o creștere ridicată sau accelerată în industria în care activează. Pentru a obține dreptul de proprietate industrială asupra creațiilor lor, companiile au nevoie de susținerea unor juriști specializați în acest domeniu ‒ mai ales atunci când se constată încălcări ale acestor drepturi de proprietate industrială. În România, serviciile juridice în materia proprietății industriale sunt oferite de o categorie profesională mai puțin cunoscută, consilierii în proprietate industrială. Acești specialiști trebuie să promoveze un examen susținut în fata Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, iar pentru a avea drept de practică trebuie să se înscrie într-o formă de organizare a profesiei – Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială din România. Serviciile de suport și consultanță juridica de specialitate sunt oferite fie în forma de organizare a unei societăți comerciale, cum este Rompatent Design, fie prin forma de organizare a unui Cabinet Individual în Proprietate Industrială. În prezent sunt înscriși în Camera Națională a Consilierilor în Proprietate Industrială 272 consilieri care activează în cadrul unui număr de 193 de societăți comerciale sau cabinete individuale. Acești specialiști pot reprezenta clienții lor în fața Oficiului de Stat pentru Invenții și Mărci, în fața instanțelor de judecată din România sau în fața forurilor europene și internaționale care conferă drepturile de proprietate industriala (EUIPO, WIPO). Serviciile juridice în materia proprietății industriale pot fi oferite și de către avocați specializați în această ramură a dreptului.

Sursa: Rompatent Design