Mihai Betelie, CEO și fondator, Rompatent Design: „Drepturile de proprietate industrială sunt esențiale și în dezvoltarea internațională a companiilor inovatoare“

Cu peste un deceniu de experiență pe piața serviciilor de proprietate industrială, agenția de proprietate industrială specializată în protecția drepturilor de proprietate intelectuală Rompatent Design a asistat la toate schimbările majore din legislație survenite de-a lungul timpului, dar și la cele de detaliu, care au însă un impact uriaș asupra businessurilor. Mihai Betelie, executivul din fruntea companiei, Evidențiază cum poate deveni marca înregistrată o adevărată mină de aur, de ce e important ca antreprenorii să își protejeze mărcile, brevetele de invenție, desenele și modeleLE industriale printr-o înregistrare adecvată și o monitorizare permanentă și ce rol joacă specialiștii în acest proces.

„Marca este un instrument economic care ajută consumatorii să evalueze calitatea produselor sau serviciilor în momentul deciziei de cumpărare pe baza reputației producătorului sau furnizorului de servicii. O marcă valoroasă oferă titularului posibilitatea de a percepe o majorare de preț, oportunitatea de a crește volumul vânzărilor sau de a obține o cotă de piață superioară concurenților. Brandul este un activ necorporal pe care antreprenorul îl poate vinde sau licenția și are valențe prin care se poate crește valoarea companiei”, spune Mihai Betelie, CEO al companiei Rompatent Design, business înființat în urmă cu circa 12 ani și care de-a lungul timpului a înregistrat și protejat peste 3.000 de mărci.

Brandul, reiterează executivul, este un activ extrem de valoros pentru orice companie din lume și din acest punct de vedere companiile românești ar putea fi clasificate în trei mari categorii: cele care conștientizează valoarea brandului, îl protejează încă de la început și investesc în promovarea lui pe toate piețele pe care sunt prezente; companii care ignoră valoarea brandului, îl promovează, îl cresc, dar nu îl protejează și companii care nu au informații despre ce înseamnă marca, care este rolul ei lansând produse sau servicii pe piață pe care nu le protejează și în consecință nu obțin exclusivitate în folosirea lor. „Riscul acestora din urmă este în principal că la un moment dat să piardă dreptul de a le folosi.” În plus, referindu-se la un aspect fundamental în ceea ce privește impactul pe care îl poate avea un activ necorporal, în special marca, asupra valorii companiei, un aspect neglijat de antreprenorii din România, Betelie spune că marcile ca intangibile sunt înregistrate în contabilitatea companiilor din România la valoarea lor de achiziție. „În timp, prin utilizarea brandului, valoarea acestuia crește, însă antreprenorii nu acordă atenție acestui fapt și nu aduc în realitatea financiară a companiei valoarea de piață a mărcii, prin evaluarea pe care o face un evaluator acreditat de ANEVAR (Asociația Națională a Evaluatorilor Autorizați din România).” Astfel, un beneficiu major al mărcii – un activ necorporal a cărei valoare de piață poate fi determinată de către un evaluator de la ANEVAR, este că, asemenea oricărui bun pe care îl deține o companie, la rândul său poate fi propusă unei bănci drept garanție atunci când se solicită credite care să ajute la dezvoltarea afacerilor.

De multe ori, adaugă executivul, chiar și simpla depunere a unor cereri de obținere a unor drepturi de proprietate industrială (DPI) este interpretată ca un predictor de încredere al probabilității ca acea companie să aibă o creștere susținută. „Drepturile de proprietate industrială sunt esențiale și în dezvoltarea internațională a companiilor inovatoare și permit acestora să-și însușească rezultatele creativității, inventivității și investițiilor în cercetare și dezvoltare. Totodată, oferă premisele de a crea un stimulent pentru investiții suplimentare sau viitoare în inovare.” Potrivit lui, se cuvine subliniat și faptul că au fost efectuate studii economice elaborate conform cărora protecția DPI pe piețele externe este o condiție prealabilă și absolut necesară pentru transferul și exploatarea activelor necorporale la nivel internațional. „Aceste active necorporale cresc reputația companiei, ajută implicit la creșterea cifrei de afaceri, duc la creșterea capacității de a accesa noi piețe și fac mai facil accesul companiei la finanțare.”

Prin urmare, proprietatea industrială, atât în România dar și în plan european și internațional, crește importanța și valoarea companiilor. Este de notorietate că activele necorporale sunt valoroase pentru orice companie din lume și reprezintă o investiție în sine. „Așadar, companiile care dețin mărci, brevete de invenție, desene sau modele industriale au șanse infinit mai mari să reziste pe piață și să înregistreze o creștere mai mare comparativ cu cele care nu dețin astfel de active. De asemenea, aceste companii atrag mai ușor investiții și pot obține venituri din exploatarea drepturilor de proprietate industrială prin colaborări, acorduri de licențiere și chiar francizări”. Totodată, spune că s-a constatat, în baza studiilor efectuate de specialiști ai Comisiei Europene, că acele companii deținătoare de active sub forma de mărci, brevete de invenție, desene etc. au un ritm de creștere superior celorlalte și o mai mare stabilitate și credibilitate pe piață.

Un serviciu de ajutor pentru companiile de orice dimensiune

Înființată acum 12 ani, Rompatent Design a reușit să-și dubleze cifra de afaceri în ultimii trei ani, „având cea mai mare creștere în rândul companiilor care asigură consultanță în materia proprietății industriale în România”. Serviciile companiei pot fi accesate de firmele din România indiferent de domeniul în care activează, fie că vorbim de start-up-uri sau multinaționale.

Încă de la înființare, Betelie spune că obiectivul central a fost acela de a informa și a educa antreprenorii din România și managerii de top ai companiilor cu privire la importanța acestui domeniu, al proprietății industriale pentru companiile lor, cât și pentru economia României în ansamblu. „Ne-am asumat rolul de ghid/formator în înțelegerea și implementarea strategiilor de protecție a mărcilor și a celorlalte active necorporale. Am făcut acest lucru prin publicarea a numeroase articole în care atragem atenția asupra capcanelor și modificărilor legislative, asupra necesității înregistrării mărcilor și a protecției acestora. Implicarea directă și constantă pe toate palierele enumerate anterior reprezintă un aspect fundamental care ne diferențiază de concurenții noștri. Rompatent Design a avut și are constant campanii de informare publică prin care oferă informații, sfaturi antreprenorilor privind utilitatea înregistrării mărcilor, dar și cum își pot proteja eficient mărcile deja înregistrate și alte drepturi de proprietate industrială.”

Un alt factor de diferențiere în fața competiției spune că este mixul de servicii, cel mai nou fiind Brand Alert, un instrument nou de marketing dezvoltat de agenția Rompatent Design pentru piața din România și care se adresează companiilor care înregistrează mărci constant. „Brand Alert identifică și livrează clienților noștri informații despre mărcile naționale pe care le depun concurenții din segmentul lor de piață, sub forma unui raport. Serviciul acoperă o nevoie reală a companiilor inovative din România, care sunt interesate să afle din timp ce produse sau servicii urmează să se lanseze pe piață în industria lor, sau ce concurenți noi apar în diferite industrii. Acest serviciu este oferit de Rompatent Design sub forma unui abonament lunar și vine în ajutorul departamentelor de marketing al companiilor.” De asemenea, spune că sunt diferiți pe piața serviciilor de proprietate industrială printr-un sistem unic de garanții, pentru toate serviciile oferite clienților, în principal pentru serviciul de înregistrare marcă la OSIM și EUIPO, dar și pentru serviciul de monitorizare de marcă. „Practic, pentru fiecare serviciu achiziționat de la Rompatent Design, clienții noștri primesc o garanție de bună execuție.”

Diavolul stă în detalii

Vorbind despre una dintre marile provocări cu care piața s-a confruntat de-a lungul timpului, executivul exemplifică cu una dintre cele mai importante probleme, în care se regasesc  un numar  mare de companii din România, cele specializate în comerț. „În anul 2020, o modificare subtilă în Legea mărcilor nr. 84/1998 a trecut  neobservată de mediul de afaceri. Această modificare a art. 11, din legea în cauză, a condus practic la pierderea protecției asupra mărcii de către companiile ce desfășurau activități de comerț, prin simplul fapt că aceste activități sunt incluse în clasa NISA 35 al cărei titlu general este: «publicitate; managementul, organizarea și administrarea afacerilor; lucrări de birou».

Până în 2020, toate mărcile care aveau incluse la protecție clasa NISA 35 aveau implicit protecție și pentru activitățile de comerț, chiar dacă în titlul clasei nu se regăsea menționat explicit și termenul de comerț”. Potrivit lui, modificarea art. 11 prevedea că „titularii mărcilor înregistrate în raport de întreg titlul clasei pot declara până la data de 30 septembrie 2020 că intenția lor la data depunerii cererii de înregistrare a fost de a solicita protecție pentru produse sau servicii în afara celor acoperite de sensul literal al titlului clasei respective”, lucru care înseamnă ca activitățile de comerț care nu au legătură în sens literal cu „publicitate; managementul, organizarea și administrarea afacerilor; lucrări de birou” trebuiau să facă obiectul declarației până în termenul de 30 septembrie 2020. „Mărcile pentru care titularii lor nu au depus această declarație până la termenul fixat au rămas fără protecție pentru activitatea de comerț, adică nu au mai beneficiat de exclusivitatea conferită de marcă în a vinde produsele sub acel brand.”

Consultarea specialiștilor, esențială

În ceea ce privește pașii esențiali pe care trebuie să-i urmeze companiile care vor să-și protejeze eficient brandurile, Betelie spune că cel mai important lucru pe care îl poate face un antreprenor aflat la început de drum este să se documenteze în direcția creșterii eficienței afacerii sale. Recomandarea sa este să se apeleze mai întâi la un consultant în proprietate industrială care să verifice și să analizeze posibilitatea înregistrării cu succes a mărcii și să evite astfel orice risc. „Pentru un start-up, preocuparea pentru protejarea mărcii trebuie să existe odată cu lansarea firmei, în strânsă legătură cu identificarea unei denumiri potrivite pentru un prim produs sau serviciu avut în vedere. Ideal este ca înregistrarea marcilor să aibă loc înainte de lansarea bunului sau serviciului pe piață.”

Sfatul pe care îl oferă, în baza experienței de peste 12 ani în proprietate industrială, este ca antreprenorii să nu riște lansarea de produse sau servicii noi pe piață până nu se obține titlul de proprietate industrială (adică înregistrarea mărcii). „Acesta ar fi primul pas. De asemenea, pentru a fi siguri că marca dorită va fi și înregistrată și protejată eficient ulterior înregistrării prin monitorizare, recomandăm colaborarea constantă cu un specialist în proprietate industrială.” Potrivit lui, nu trebuie uitat nici faptul că toate companiile trebuie să-și protejeze tot ceea ce creează și anume: mărci, desene sau modele industriale, idei inventive care pot duce la obținerea de brevete. „Primul pas este cel mai important.” Betelie povestește că a întâlnit des situații concrete în care companii de renume au lansat un produs, au alocat bugete considerabile în promovare, dar nu au reușit să-și înregistreze marca din diverse motive. „Astfel au fost nevoite să o ia de la capăt și să găsească soluții noi, iar costurile au fost, firesc, mult mai mari decât cele preconizate și bugetate.”

Despre importanța consultării specialiștilor în proprietate industrială în procesul de înregistrare și protejare a mărcilor, Betelie spune că „practica ne-a demonstrat că în lipsa unui profesionist, mărcile sunt depuse adeseori greșit, în sensul că nu se solicită protecție completă pentru toate bunurile și serviciile oferite de titularul mărcii sau nu se solicită protecție în toate teritoriile vizate de activitatea economică desfășurată. Concret, riscul poate însemna pierderea exclusivității și deci afectarea patrimoniului companiilor.” De asemenea, spune că specialiștii în proprietate industrială au un avantaj net superior față de juriștii interni ai companiilor care sunt folosiți în activitățile ce țin de domeniul juridic și care nu au expertiza consilierului de proprietate industrială dată de experiența și repetabilitatea specifică în domeniu. „O altă latură practică a avantajelor consultării specialiștilor este că aceștia au instrumente adecvate și eficiente de informare permanentă a companiilor cu privire la schimbările legislative, dețin instrumentele necesare protecției mărcilor ulterior înregistrării acestora.” De asemenea, vorbind de impactul pe care îl poate avea alegerea incorectă a unei clase la momentul solicitării de înregistrare a mărcii sau una necorelată cu activitatea desfășurată în mod efectiv de către companie, Mihai Betelie spune că acest lucru duce inevitabil la o protecție superficială a mărcii sau chiar la lipsa unei protecții adecvate. „Putem da ca exemplu cazul unei companii al cărei domeniu de activitate este comercializarea aparatelor de aer condiționat, și nu producția acestora. În măsura în care această companie, fără a avea alături un specialist în proprietate industrială, alege să-și înregistreze o marcă pentru clasa NISA 11 (Aparate și instalații de iluminat, de încălzire, de răcire, de producere a aburului, de gătit, de uscare, de ventilare, de distribuire a apei și de uz sanitar), dar nu și clasa NISA 35 care îi protejează activitatea de comerț, va avea falsa senzație că marca sa este protejată, deși în realitate este exact invers.” El adaugă că, deși alegerea incorectă a denumirii marcii nu prea este întâlnită în practică, asta nu înseamnă însă că excludem această posibilitate. „Însă în general, atunci când companiile își aleg pentru lansare un produs sau un serviciu, marca solicitată la înregistrare corespunde denumirii produsului sau serviciului.”

Executivul adaugă că, indiferent de tipul afacerii deținute, trebuie să protejăm identitatea brandurilor corect, prin înregistrarea tuturor denumirilor ca marcă, „recomandarea noastră fiind ca înregistrarea marcii să aibă loc înainte de lansarea de piață a bunurilor sau serviciilor în cauză”. Și asta pentru că, în condițiile legislației actuale, oricine poate distruge o afacere prin înregistrarea ca marcă la OSIM a denumirii brandului unui concurent, pentru că ulterior să solicite interzicerea folosirii acesteia, prin simplul fapt că a devenit proprietar asupra marcii înaintea companiei care o folosea, dar nu a înregistrat-o. „La fel, oricine poate oferi bunuri sau servicii sub denumirea creată și dezvoltată inițial, sau sub una asemănătoare, profitând de renumele deja obținut în timp. Acest lucru nu se va întâmpla dacă înțelegi să ai alături un specialist în proprietate industrială care să te consilieze în sensul înregistrării marcii.” Dintre cele mai semnificative riscuri la care sunt supuse companiile care nu își înregistrează marca sunt furtul de identitate, deprecierea brandului, pierderea ac cesului pe piețe noi, reducerea cifrei de afaceri și scăderea traficului web. „Dacă însă îți protejezi ca marcă bunurile sau serviciile înainte de a le lansa pe piață, ai asigurată proprietatea lor pe o perioadă de 10 ani și implicit exclusivitatea în folosire.”

Conform legii mărcilor, opoziția este singura acțiune prin care se poate obține respingerea la înregistrare a cererilor de marcă similare sau identice cu cele deținute de titular. „Deținătorul unei mărci anterioare se poate opune, într-un termen de 2 luni de la data în care se publică admiterea la înregistrare a noii mărci. Dacă nu va acționa în acest sens, marca nouă se va înregistra și va coexista pe aceeași piață cu mărcile inițiale, ceea ce va genera apariția unui proces în instanță care presupune un consum mai mare financiar și de timp. Pentru a preveni apariția unei asemenea situații, monitorizarea mărcilor este singura modalitate prin care poate fi protejată o marcă înregistrată.” Totodată, Betelie povestește că au identificat situații ale unor companii care vând produsele sau serviciile lor în state membre ale UE sau în alte state și nu au protecție în acele teritorii riscând oricând să își piardă exclusivitatea. „Întâlnim situații când se lansează bunuri sau servicii și pur și simplu se omite să fie înregistrate ca marcă. Nu cred că este oportun să exemplific și cu atât mai puțin să comentez asemenea cazuri pentru că expunerea lor ar aduce prejudicii de imagine acestor companii.”

Un risc ce necesită monitorizare permanentă

În ceea ce privește diferența dintre înregistrarea unei mărci la OSIM și monitorizarea activă a mărcii, executivul explică faptul că înregistrarea unei mărci este un proces administrativ-jurisdicțional care conduce la obținerea unui drept de proprietate industrială asupra acesteia. „Ce trebuie reținut este că simpla înregistrare a unei mărci nu este un proces care asigură protecția juridică integrală a acesteia. Este adevărat că marca este un bun pentru care prin înregistrare se obține un titlu de proprietate, însă acest drept de proprietate industrială trebuie protejat în mod eficace ca oricare alt drept de proprietate.” Pe de altă parte, el explică și faptul că simpla înregistrare a mărcii nu îți conferă decât un drept de proprietate, însă aceasta trebuie urmată în mod absolut necesar de monitorizarea mărcii, protecția ulterioară înregistrării fiind absolut necesară, întrucât începând cu anul 2010 legislația națională permite înregistrarea unor mărci identice sau asemănătoare cu altele deja înregistrate, cu referire la aceleași bunuri/servicii. „Pentru evitarea riscului apariției pe piață a unor astfel de branduri, titularii de mărci trebuie să monitorizeze lunar toate buletinele naționale și europene în care se publică cereri noi de marcă.” Monitorizarea, așadar, este un proces de apărare a mărcii prin semnalarea unor depuneri similare de mărci. Mihai Betelie subliniază că, în situația în care se constată depunerea unei mărci asemănătoare sau identice, este imperios necesar să uzăm de căile de atac prevăzute de lege pentru a opri la timp înregistrarea noii mărci. „Specificăm imperios că acest lucru este vital întrucât OSIM nu mai are posibilitatea conform legii de a refuza la înregistrare o cerere de marcă depusă, identică sau asemănătoare cu o marcă anterioară. În caz contrar, noua marcă se admite la înregistrare, coexistă pe piață cu cea veche și astfel apare riscul de confuzie și asociere în rândul consumatorilor. Cu alte cuvinte, doar înregistrarea unei mărci fără monitorizarea sa ulterioară nu asigură o protecție adecvată a acesteia, iar consecințele se revarsă în patrimoniul companiei titulare de marcă.”

România, în pas cu Europa

Deși OSIM nu a publicat încă raportul de activitate și statisticile aferente anului 2023, datele din anii anteriori atestă că aproximativ 11.000 de mărci sunt depuse anual în România, acesta fiind un număr aproximativ constant în ultimii ani. „Sigur, comparativ cu situația înregistrării mărcilor la nivel european (EUIPO), care aproape s-a dublat de la 100.000 la 197.000 în decurs de aproape 10 ani, observăm că România se situează chiar foarte bine. Acest fapt denotă un interes real al companiilor pentru scalarea afacerilor lor, lucru care nu poate decât să ne bucure, mai ales în condițiile în care apreciem că am contribuit și noi la informarea și conștientizarea acestora asupra importanței drepturilor de proprietate industrială.” În ceea ce privește principalele domenii în care se înregistrează mărci, OSIM nu oferă statistici pe categorii de bunuri sau servicii care sunt protejate, însă, „din experiența noastră, cele mai des întâlnite cereri de marcă sunt cele din domeniul farmaceutic și cosmetic, producție de bunuri alimentare, comerț, media, educație și sănătate”. Potrivit lui, este îmbucurător faptul că testul timpului îl trec în medie 75% din ele, dacă ne raportăm la numărul anual mediu de 7.500 de reînnoiri, media fiind similară și la nivel european.

Nu resursa financiară e problema

Betelie notează că educarea antreprenorilor români din perspectiva protejării proprietății industriale începe de la informarea lor, ceea ce reprezintă un proces de durată, dar care în timp își arată eficiența. „O parte dintre deținătorii acestor businessuri au conștientizat importanța proprietății industriale abia după ce s-au lovit de situații în care riscau să-și piardă brandurile, fie s-au confruntat cu furtul identității de business, produs sau serviciu. De aceea am înțeles să fim alături de ei și am reușit astfel să obținem împreună rezultate dintre cele mai bune.”

Întrebat dacă în spatele reticenței antreprenorilor în protejarea mărcii se ascunde și o chestiune de costuri, nu doar de lipsă de educație, Mihai Betelie spune că această întrebare seamănă foarte mult cu capitolul IV al Strategiei Naționale în Domeniul Proprietății Intelectuale adoptate în decembrie 2023, în care guvernul opinează că întreprinderile mici și mijlocii locale nu dispun de suficiente resurse sau nu sunt orientate către inovație. „Realitatea nu este aceasta, cu scuzele de rigoare pentru redactorii strategiei. Realitatea este că IMM-urile nu au suficiente informații despre posibilitatea protejării creațiilor lor, fie că sunt mărci, fie că sunt desene și modele industriale, brevete de invenție.” În opinia sa, mediul privat dispune de resurse pentru obținerea de drepturi de proprietate industrială, însă are nevoie de o sporire a gradului de informare cu privire la avantajele conferite de proprietatea industrială și de importanța activelor necorporale. „De asemenea, companiile ar trebui să aibă în vedere și faptul că în majoritatea programelor de finanțare cu fonduri europene sau guvernamentale nerambursabile, înregistrarea drepturilor de proprietate industrială face parte din categoria cheltuielilor deductibile și ar trebui să profite de aceste oportunități.” Reticența antreprenorilor români în protejarea mărcilor, completează el, are drept cauză doar lipsa de informare, atât în ceea ce privește importanța mărcii, cât și consecințele care pot decurge dintr-o protejare inadecvată. „Pe de altă parte este puțin probabil ca această reticența să aibă ca obiect partea materială întrucât costurile înregistrării unei mărci sunt în medie de 400-500 de euro, iar protecția se obține pentru o perioadă de 10 ani.”

Despre Strategia Națională în Domeniul Proprietății Intelectuale, părerea sa este că a fost redactată formal, pentru bifarea unei obligații instituite prin rigorile UE, iar cei care au scris-o par a fi tehnocrați cu vagi/sumare cunoștințe de proprietate intelectuală, fără nicio experiență practică în domeniul proprietății intelectuale și fără nicio viziune. „Dacă ar fi să menționez câteva dintre cele mai importante obiective strategice la nivelul țării noastre, aș începe cu promovarea unei culturi reale în domeniul proprietății industriale. Apoi, creșterea valorii companiilor românești prin aportul patrimonial al activelor necorporale evaluate la valoarea de piață și acordarea de scutiri sau reduceri de impozite pentru aceste active necorporale, astfel încât companiile să fie stimulate să le evidențieze la valoarea lor reală; De asemenea, modificarea Ordinului nr. 1802/2014 al Ministrului de Finanțe privind situațiile financiare individuale și situațiile financiare anuale consolidate, astfel încât intangibilele generate intern în companie să poată fi evaluate la valoarea lor de piață, care să fie recunoscută în evidența contabilă a companiei; Aș adăuga aici și luarea de măsuri legislative noi în domeniul bancar și facilități pentru acele bănci care vor acorda credite companiilor care le pot garanta cu activele necorporale. Nu în ultimul rând, crearea cadrului legislativ pentru asigurarea unui personal de înaltă calificare juridică în cadrul OSIM, în condițiile în care începând cu anul 2023 competența de soluționare în fond a acțiunilor în anulare și decadere de marcă revine funcționarilor OSIM. Numai în aceste condiții soluționarea cauzelor nu ar mai fi pusă sub semnul îndoielii de către justițiabili din perspectiva unor garanții de profesionalism.”

Noi direcții pentru viitor

În următorii 10 ani, Rompatent Design și-a propus să integreze în portofoliul de servicii de consultanță juridică și un set de servicii media, gratuite, specializate în proprietate industrială care să ofere informații complete și complexe în materia protecției inovației. „Dorim să ne menținem poziția de lider în ceea ce privește informarea companiilor despre importanța proprietății industriale și să creăm noi produse inteligente menite să ajute la creșterea economică a companiilor din România și a economiei naționale.” Compania se pregătește totodată să extindă gama de servicii Rompatent cu două linii noi de business – evaluare mărci și servicii financiare. „Suntem în punctul de a le lansa pe ambele.” Evaluarea mărcilor vine ca o completare naturală a serviciilor companiei, care în cei 12 ani de activitate a înregistrat și protejat peste 3.000 de mărci. „Am realizat însă că în general, antreprenorul român căruia ne adresăm nu știe exact care este valoarea mărcilor pe care le deține. Chiar dacă estimează singur această valoare, nu are o certificare formală și legală, o recunoaștere, dacă vreți, a acesteia. Companiile mari multinaționale știu clar care este valoarea brandurilor lor – cum ar fi de exemplu Apple, Microsoft, Coca-Cola, Tesla etc. Ne-am propus deci să susținem antreprenorii români și să îi ajutăm să crească valoarea companiilor oferind un acces facil la această evaluare.” Evaluarea, explică el, este utilă în cazul vânzării businessului sau în cazul în care antreprenorul vizează atragerea de noi parteneri, dar și în cazul în care dorește obținerea de finanțare, pentru evaluarea daunelor în cazuri de litigii și optimizarea strategiei și deciziilor de marketing.

În cealaltă direcție, Betelie spune că serviciile de management financiar aduc valoare antreprenorilor români. „Sprijinim clienții să dezvolte businessul, să îl opereze, să planifice și să măsoare performanța companiei și totodată să o îmbunătățească. Ne referim aici la bugetare, prin crearea unui sistem de raportare de management, analiză, due diligence financiar și comercial. În general, IMM-urile beneficiază de servicii financiare care se limitează la întocmirea situațiilor financiare statutare cerute de legislația în vigoare. Noi le oferim în plus serviciile de care dispun companiile mari, cu departamente financiare complexe, la prețuri accesibile.”

Privind retrospectiv, la parcursul de până acum, Mihai Betelie spune că se consideră norocos că lucrează într-un domeniu care l-a atras dintotdeauna și care îi place foarte mult. „Sunt bucuros că în ultimii 12 ani am reușit să fiu alături de antreprenorii din România pentru a-i învăța ce înseamnă proprietatea industrială și cât este de importantă pentru compania lor, pentru angajații lor, pentru viitorul economiei românești. Alături de colegii mei am consiliat și susținut sute de companii din România să înțeleagă importanța dobândirii drepturilor de proprietate industrială și protejarea ulterioară a acestora.” O altă preocupare constantă susține că este aceea de a lansa campanii de informare publică care să ajute companiile stabile din punctul de vedere al drepturilor de proprietate industrială, dar și antreprenorii aflați la început de drum. „Și misiunea Rompatent va continua.”