Mihai Bendeac: Educația în România (sau despre cum ucide învățământul din România gândirea personală a elevului)

Pe Facebook, Mihai Bendeac a scris: „EDUCAȚIA ÎN ROMÂNIA (SAU DESPRE CUM UCIDE ÎNVĂȚĂMÂNTUL DIN ROMÂNIA GÂNDIREA PERSONALĂ A ELEVULUI)
Am avut de curând o discuție cu frate-meu. Andrei, deși are 17 ani neîmpliniți, e un tip extrem de inteligent, elev la unul dintre cele mai bune licee din România, Coșbuc.

Discuția a pornit de la afirmația mea cum că “Bacul și Capacitatea la Limba Română sunt cel mai simplu lucru dacă ești un copil/tânăr inteligent și argumentat”.
Spuneam asta în contextul în care întotdeauna am detestat acele “locuri comune” (înțeleg prin asta propoziții/fraze stas gen “Eminescu, poetul nostru național…” pe care le întâlnești în cărțile de comentarii).

Am susținut mereu că, în afară de gramatică pe care, la dracu’, trebuie să o stăpânești, partea de literatură a acestor examene ar trebui să consiste (ca pregătire) doar în lectura operelor.
Frate-meu mi-a tăiat sever macaroana explicându-mi că existe nenumărate “jaloane” pe care trebuie să le bifezi altminteri ești depunctat.

De ce?
De ce?!
DE CE?!?!

Am avut, nu cu mult timp în urmă, o discuție extrem de interesantă cu un artist român. Nu-i dau numele. În discuția respectivă, extrem de argumentat și documentat, omul susținea, nici mai mult nici mai puțin, decât că e o aberație faptul că Ion Creangă este trecut în rândul marilor clasici. Și nu era o vorbă aruncată. Omul Argumenta folosind paralele cu Eminescu, Slavici sau Caragiale, ori Corneille și Racine.

Puteai fi de acord cu expunerea lui sau nu. Dar, fără îndoială, argumentarea, privirea amplă și documentată asupra clasicismului în genere și, până la urmă curajul declarației în sine, nu puteau trece neadmirate. Era o plăcere.
Ei, ce s-ar fi întâmplat cu o asemenea abordare la BAC?

În opinia fratelui meu și, acum, și a mea: o nenorocire.
Nu se poate ca totul să țină de norocul de a avea un profesor corector fără ochelari de cal, pe care să-l doară-n cur de baremul de corectare și care să aprecieze originalitatea. Sistemul românesc de învățământ trebuie SCHIMBAT!!!!!

Cu orice risc, fiți voi! Cu gândurile voastre! Cu impresiile voastre! Cu părerile voastre!
Sigur… Eu acum mă refer la tinerii inteligenți, interesați… că, dacă ești “vai morții tei” și nici măcar nu concepi să citești… “Bravo boss, xoxo!”, ce să zic..
Închei, nu înainte de a da un ultim exemplu. Ce te faci cu un elev care dă BAC-ul și, dacă îi pică “Cel mai iubit dintre pământeni”, în loc de baremul p..ii, te trece prin ce a însemnat romanul în sinistra Românie a anilor 80′, prin cum se vindea pe sub mână, prin relatări conform cărora (adevărate, altminteri) iubita/soția îl alinta pe Marin Preda “cel mai iubit dintre pământeni” (de unde și numele romanului), despre diferențele dintre carte și ecranizare, despre psihologia colectivă ce a perceput titlul ca o referire la Ceaușescu (deși nu asta era intenția) etc etc etc etc etc. Și, în cele din urmă, cu percepția/părerea/ideea/gândul PERSONAL al elevului față de operă și față de Victor Petrini (personajul principal, boss, dacă ai mai citit până aici 😏)

Ce te faci cu asta, domnule profesor examinator? Că riscă să iasă din barem…
Seară înțeleaptă vă doresc tuturor celor care ați rezistat până la finalul acestui articol neinteresant și care nu are un subiect share-uibil!
Vă îmbrățișez!”