Mihaela Maranca, director general, Randstad România: An nou, așteptări noi

Furtuna de schimbări generate de pandemie i-a pus pe angajații români în fața unor situații noi, în care a trebuit să își acceseze resursele de adaptabilitate și creativitate și în care și-au configurat prioritățile de viață într-un mod mai articulat față de anii anteriori. Au ieșit din această perioadă mai încrezători în valoarea lor profesională, pregătiți și chiar dornici să lucreze de aproape oriunde, 79% spunând că flexibilitatea locației de lucru este importantă pentru ei (conform studiului Randstad Workmonitor 2022), lucru de neimaginat ca fiind realist sau realizabil înainte de pandemie, cel puțin nu într-un asemenea procent. De aici extragem principala provocare a angajaților români față de locul lor de muncă, postpandemie: problema găsirii unui „dream job” aliniat cu noile lor așteptări.

Alături de aceasta se mai regăsesc:

Lipsa unei perspective clare asupra viitorului. Una dintre moștenirile sistemului educativ tradițional are drept consecință deconectarea multor tineri de conștientizarea activităților prin care potențialul lor înflorește și prin care se simt împliniți, ceea ce are consecințe multiple: cu timpul, începi să ai tot mai puține satisfacții în viața ta profesională și îți este dificil să identifici ce îți dorești pentru viitor, să alegi o direcție în care crezi, ceea ce te-ar încărca de determinare, ți-ar da energie, entuziasm, încredere.

Problema timpului. Este adânc întipărită în mentalitatea mediului de lucru din România convingerea că trebuie să muncești mult și să te sacrifici pentru a avea succes profesional. Este o presiune impusă atât de fiecare angajat sieși, cât și una care se regăsește, încă, în cazul așteptărilor unor angajatori. Totuși, în ultimii ani, generațiile Z și millennials conduc o revoluție în dinamica angajat-angajator, la care în mod evident au un aport și provocările prin care am trecut cu toții în timpul pandemiei. De exemplu, rezultatele studiului Randstad Workmonitor 2022 arată că 56% din angajații români și-ar da demisia dacă locul de muncă i-ar împiedica să se bucure de viață. Mă întreb cât de mare ar fi fost acest procent acum cinci ani sau dacă măcar ar fi existat ca direcție de investigat într-un studiu.

Problema ego-ului. Una dintre provocările mai puțin semnalate în spațiul public este problema ego-ului și consecințele sale în mediul de lucru corporatist. Aceasta se poate manifesta fie de la manager la subalterni, fie între colegi. Atunci când se face simțită, poate cascada în conflicte, frustrări și afectează calitatea mediului de lucru. Este o adevărată artă și semn de maturitate să gestionezi o situație în care este prezent și ego-ul celor implicați și, mai mult, să te situezi la acel nivel de leadership personal care îți oferă capacitatea de a analiza situațiile profesionale dintr-o perspectivă liberă de ego.    ■

Datele pe care le avem din piață arată că există o distanță între așteptările angajaților și ce oferă angajatorii. În studiul Randstad Workmonitor 2022, angajații români au declarat că ar accepta o ofertă de muncă doar dacă:

1.Œ Ar avea siguranța locului de muncă;

2. Ar avea un salariu semnificativ mai mare;

Ž3 Aceasta nu i-ar afecta echilibrul viață profesională – viață personală;

4. Ar primi beneficiile dorite;

5 Angajatorul face eforturi proactive legate de diversitate și echitate;

‘6. Compania face eforturi proactive pentru a fi mai sustenabilă;

’7. Ar avea flexibilitatea programului de lucru;

“8. Ar avea flexibilitate cu privire la locul de desfășurare a activității (ex. posibilitatea de a lucra de acasă).