Microsofokia. Cum s-a prăbușit cea mai grozavă poveste de succes din istoria corporatistă a Finlandei

STEPHEN ELOP, CEO-UL CANADIAN IMPORTAT ÎN 2010 CHIAR DE LA MICROSOFT, a fost descris de presa locală drept un cal troian trimis de Steve Ballmer pentru a pregăti compania să cadă, pe jumătate leșinată, în brațele grupului american. Investitorii au acționat firesc: acțiunile Nokia au crescut cu aproape 50% în prima ședință bursieră după anunțarea tranzacției, în timp ce Microsoft, care a mai avut în ultimii ani probleme cu preluări neinspirate, a pierdut în zilele care au urmat 18 miliarde de dolari din valoarea de piață, sau aproape 7%.

Parteneriatul dintre cele două companii, început la scurt timp după sosirea lui Elop la Nokia, nu a dat până în prezent rezultatele așteptate. Produsele rezultate din combinație, deși convingătoare și apreciate, au reușit doar să aplice o ultimă lovitură trupului neînsuflețit al BlackBerry, care nu a făcut față transformării smartphone-ului după momentul iPhone.

Giganții Google, Samsung și Apple par de neatins, și datorită bazei largi de utilizatori deja existente, de clienți captivi care complementează din plin efortul de marketing. Din neputință sau lipsă de inspirație, Microsoft și Nokia nu au reușit să se impună, nu au scos niciun hit, niciun blockbuster care să servească drept fundație pentru o nouă generație de produse de succes, așa cum au făcut-o iPhone sau Galaxy S.

PRIN PRELUAREA NOKIA, MICROSOFT CONTINUĂ STRATEGIA ULTIMILOR DOI ANI, de a se extinde agresiv ca producător de electronice de consum, mizând pe construirea unui ecosistem de produse hardware, accesorii, aplicații și dezvoltatori, toate interdependente, așa cum a făcut Apple în 2007 cu iOS sau chiar Microsoft în anii ’90 cu Windows. Declinul industriei
PC-urilor odată cu dezvoltarea sectorului smartphone-urilor și tabletelor a mușcat din afacerile Windows, atât prin stagnarea și apoi scăderea vânzărilor de dispozitive, cât și prin înlăturarea monopolului de facto al popularului sistem de operare. Dacă în a doua jumătate a deceniului trecut aproape toate dispozitivele conectate la internet rulau sistemul de operare Windows, în primul trimestru al acestui an cota de piață a scăzut la 20%, pe fondul ascensiunii Android și iOS.

Microsoft și-a păstrat poziția solidă în domeniul software-ului și serviciilor pentru companii, în pofida apariției unor competitori noi, puternici, odată cu dezvoltarea cloud computing-ului. De altfel, unii investitori au considerat că strategia optimă ar fi vânzarea activelor orientate către consumatori, precum Xbox, și focusarea afacerilor pe zona corporate, unde marjele de profit sunt mai ridicate, iar piața este mai predictibilă.

Preluarea Nokia cimentează strategia lui Ballmer de extindere agresivă în zona electronicelor de consum și nu lasă loc pentru prea multe schimbări odată ce va fi desemnat un succesor în funcția de CEO. Microsoft încearcă să se impună într-o piață dominată de Apple și Google, care oricum oferă o rată mai redusă de profitabilitate față de serviciile corporate, unde compania strălucește. Directorul general al Nokia, Stephen Elop, revine în cadrul Microsoft odată cu fuziunea celor două companii, și a devenit astfel principalul candidat la funcția lui Ballmer, cu șanse mari să continue strategia acestuia, criticată de unii investitori, potrivit analiștilor de la Sanford C. Bernstein.

Acțiunile Microsoft au crescut cu 7,3% pe 23 august, după ce Ballmer a anunțat că se va retrage în termen de 12 luni din funcția de CEO, pe care o ocupă din anul 2000. Întregul câștig a fost însă anulat de anunțul privind preluarea Nokia. Unii investitori așteptau cu entuziasm un succesor din afară, cu idei noi, capabil să revigoreze afacerile unei companii care își pierde treptat cota de piață.