Metrul cub de diplomatie

Proiectul South Stream ar fi avut sens inainte de 2009, cand Rusia nu intrase inca in criza economica si nu-si cheltuise inca rezervele valutare, insa acum majoritatea tarilor ce ar urma sa fie implicate in constructia gazoductului se confrunta cu mari dificultati si le va fi greu sa aloce bani pentru el, a declarat saptamana trecuta Viktor Kalnik, ambasadorul Ucrainei in Bulgaria, citat de cotidianul Pari.

Kalnik a sustinut insa ca Ucraina nu se simte deloc amenintata de intentia Rusiei de a redirectiona drumul gazului astfel incat sa ocoleasca tara lui, mai ales in conditiile in care Kievul are nevoie de doar 2-3 miliarde de euro ca sa-si reconstruiasca si sa-si modernizeze reteaua de conducte asa incat sa poata creste volumul livrat spre Europa, pe cand o conducta cu segmente construite pe sub apa, ca South Stream, va avea nevoie de cel putin 15-20 de milioane de euro.

(Si Kalnik s-a aratat generos, tinand cont ca estimarile vehiculate toamna trecuta pentru South Stream oscilau in jur de 25 de miliarde de euro.) In plus, lucrarile la reteaua ucraineana s-ar putea incheia mult mai repede decat cele pentru South Stream, prevazut sa intre in functiune in 2015. Capacitatea de transport ar urma sa fie de 60 de miliarde mc pe an pentru conductele de pe teritoriul Ucrainei, cam tot atata cat promite si South Stream. “Aceasta ar fi asadar decizia cea mai ieftina pentru Europa”, a spus ucraineanul.

Ambasadorul n-a exprimat atat o pozitie politica (daca ne gandim ca toate disputele privind tranzitul de gaze rusesti prin Ucraina spre Europa au fost interpretate in primul rand in cheie politica de o mare varietate de comentatori occidentali si din Est), cat o realitate a concurentei economice: cine face mai repede rost de bani si construieste mai repede si mai ieftin castiga.

Batalia pentru Europa e insa in plina desfasurare: rand pe rand, Rusia a anuntat ca pe niste mari victorii faptul ca a convins, in ultimele luni, Slovenia si apoi Turcia sa se alature proiectului ei, iar acum incearca sa incheie o intelegere definitiva, in urmatoarele luni, fie cu Bulgaria, fie cu Romania (conducta ar urma sa treaca prin Bulgaria/Romania, Serbia, Ungaria, Grecia, Slovenia si Italia), ca si cu Austria si Croatia, tari care s-au aratat interesate sa participe.

“Despre Romania pot sa spun doar ca nici o tara care este serios interesata sa se alature South Stream nu va fi lasata la o parte. Romania are o pozitie strategica la Marea Neagra si ar fi putut fi punctul de plecare pentru partea europeana a traseului conductei, la fel ca si Bulgaria”, a declarat Aleksandr Medvedev, vicepresedintele grupului Gazprom, citat de publicatia SETimes.com. Grupul rusesc, care alaturi de italienii de la ENI se va ocupa de constructia conductei, anticipeaza pentru 2010 venituri in scadere masiva, de la 111,5 miliarde de euro in 2009 la 72,5 miliarde, iar profiturile ar putea scadea la jumatate, adica la circa 11,6 miliarde de euro, de la 21,5 miliarde anul trecut. n

Pe scurt:

• LITUANIA
  Se poate fara FMI? Lituania nu exclude posibilitatea de a cere ajutor de la FMI pentru a depasi efectele crizei, dar prefera sa exploreze pietele straine spre a-si asigura finantarea, a declarat ministrul de finante Ingrida Simonyte, citata de AFP. “Atata vreme cat avem nevoie sa ne imprumutam, e ilogic, in opinia mea, sa excludem un credit de la FMI. Totusi, guvernul are aceeasi strategie ca si in 2009, si vom folosi optiunile disponibile pe pietele financiare”, a spus Simonyte. Lituania are in vedere ca in acest an sa se imprumute cu 5,8 miliarde de dolari (4 miliarde de euro), suma din care circa un sfert va fi folosita pentru plata datoriilor anterioare. Toamna trecuta, guvernul a imprumutat 1,5 miliarde de euro printr-o emisiune de obligatiuni cu o dobanda de 6,75%. Estimarile pentru 2009 (datele definitive nu s-au publicat inca) vorbesc de o scadere cu 15,2% a economiei.