Mesajul Regelui Mihai I la 25 de ani de la prăbușirea dictaturilor comuniste în Europa de Est

La eveniment au participat Principesa Margareta și Principele Radu, foștii șefi de stat Emil Constantinescu, Lech Walesa – Polonia, Jelio Jelev – Bulgaria, Petăr Stoianov – Bulgaria, Vytautas Landsbergis – Lituania, Stanislav Shushkevich – Belarus, Sali Berisha – Albania, Rexhep Meidani – Albania, Rudolf Schuster – Slovacia, Boris Tadić – Serbia, Petru Lucinschi – Republica Moldova, Viktor Iușcenko – Ucraina, precum și Ljubisa Georgievski, președintele Parlamentului Macedoniei, Markus Meckel, ministru de Externe al fostei R.D.G., Hans-Gert Pöttering, președintele Parlamentului European 2007 – 2009, prof. dr. Hikmet Çetin, ministru de Externe și viceprim-ministru al Turciei între 1991 – 1994, Demszky Gabor, primarul Budapestei între 1990-2010.

În cadrul evenimentului, Principele Radu a citit mesajul Regelui Mihai I, la un sfert de veac de la căderea comunismului.

”În anul 1927, la moartea Regelui Ferdinand I, bunicul meu, am fost proclamat Regele României. În cei optzeci și șapte de ani care au trecut, am fost martorul direct al apariției și prăbușirii fascismului și comunismului. Două sisteme criminale, care au lăsat în urmă peste o sută de milioane de victime și multe milioane de oameni schilodiți, sufletește și trupește”, se arată în mesajul transmis de Regele Mihai.

Regele Mihai mai afirmă în mesaj că, în viața sa a fost ”o lungă și loială așteptare”.

”Așteptare ca Europa să-și vină în fire, așteptare ca România să se reîntoarcă la ea însăși. Răbdarea poate fi, uneori, o armă împotriva destinului istoric. Așteptarea și credința. Iubirea și simțul datoriei. Dar în lunga mea viață am cunoscut și momente binecuvântate. Dumnezeu a vrut să fiu în prima linie a revenirii țării mele în familia demnă a națiunilor libere, prin intrarea României, ca membru deplin, în Uniunea Europenă și în Organizația Tratatului Atlanticului de Nord”, se arată în mesajul Regelui MIhai al României.

”Familia mea și cu mine am muncit mult în ultimii douăzeci și cinci de ani de la căderea comunismului, pentru o Românie democratică, prosperă, liberă și demnă. Nu vom înceta să facem acest lucru până la sfârșitul zilelor noastre, convinși fiind că instituția Casei Regale este parte a identității noastre statale și naționale. Comunismul s-a născut în România în același an cu mine, în 1921. Acum, după mai bine de nouă decenii, am fericita ocazie să mă adresez vouă, sărbătorindu-i căderea. Așa să ne ajute Dumnezeu!”, a mai transmis Regele MIhai.

Fostul președinte Emil Constantinescu a declarat în cadrul simpozionului că prăbușirea comunismului, cu excepția României, nu s-a produs prin revolte sângeroase, de felul celor prin care comuniștii au venit la putere, ci în mod pașnic.

”Oare câtor oameni le-a fost dat să simtă, într-un timp atât de scurt și pe propria piele, fiorul fricii și inconștiența curajului, teroarea și libertatea, suspenciunea și încrederea, descoperirea generozității, credinței și toleranței, dar mai ales sentimental de a trăi pe viu istoria?”, a declarat Emil Constantinescu.

Fostul șef de stat al României a mai declarat că zidul Berlinului s-a prăbușit ăn 1989 în realitatea lui de ciment și oțel, dar a rămas în inaginarul Europe și multă vreme va mai greva conștiințele celor din vest și a celor din est.

”Pe măsura înaintării pe drumul tranziției post-comuniste, diferențele în progresul țărilor europene au ca izvor realități tot mai vechi ale istoriei fiecărui popor”, a precizat Emil Constantinescu.

Potrivit lui Constantinescu, lupta împotriva corupției scoate la iveală diferențe legate de existența și respectarea legilor, nu numai în istoria modernă, ci și în timpul îndepărtat.

Emil Constantinescu a mai afirmat că ceea ce a făcut ca revoluțiile din 1989 să pară un miracol a fost prăbușirea atotputernicului sistem comunist din interior, pe cale pașnică, într-un timp foarte scurt.

”Nicio conspirație nu putea să organizeze această schimbare, dacă nu exista determinarea unor mulțimi de oameni care au crezut în niște idealuri și au fost dispuse să moară pentru aceste idealuri. Aceste momente sunt rare la nivelul întregii istorii a lumii și ele schimbă destinul națiunilor”, a mai spus Constantinescu, adăugând că un rol important a fost al grupurilor de intelectuali.

Fostul președinte Poloniei din perioada 1990-1995 și lider al Solidarność, Lech Walesa, a vorbit, în intrevenția sa, despre schimbările aduse de căderea comunismului.

El a spus că generația din care a făcut parte a fost martora nu numai a unui nou secol și mileniu, ci și a unei noi ere.

”Avem nevoie de dezbatere, avem nevoie de emoții, greve și proteste ca să găsim soluțiile corecte și să alegem oameni responsabili, oameni potriviți”, a mai spus fostul președinte, arătând că astfel se poate construi o lume mai bună.

Președintele Senatului României, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat în cadrul simpozionului că alegerile libere și corecte și un sistem parlamentar responsabil sunt necesare ca oxigenul, dar reprezintă doar armătura unor societăți libere și demne.

”La 25 de ani de la eliberarea de dictatură vorbim mai ales de democrație decât de libertate. Poate nu ar trebui să fie așa; poate că nu e bine să considerăm libertatea ca pe un bun câștigat pentru vecie și să ne îngrijorăm doar de eventualele derive ale democrației. Experiența generației părinților noștri dovedește că ele sunt indisolubil legate și că dispariția uneia o aduce după sine inevitabil pe cea a celeilalte. Diferența este doar că democrația acționează, pe când libertatea există, și este deci mai asemănătoare cu aerul pe care îl respirăm, și pe care îl percepem mai degrabă atunci când ne lipsește”, a arătat Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu a menționat în dicursul susținut de la tribuna Senatului că ”alegerile libere și corecte, un sistem parlamentar responsabil și funcțional, un executiv rezultat din voința majoritară a cetățenilor sunt necesare ca oxigenul pentru societățile noastre, dar reprezintă doar armătura unor societăți prospere, libere și demne”.

”Tot restul urmează a fi construit!”, a adăugat președintele Senatului.

Călin Popescu Tăriceanu a mai arătat că nu poate exista democrație fără libertate, dar poate exista ”o democrație mimată, din care lipsesc elemente esențiale ale libertății” și că libertatea și democrația au fost ideile-forță care au dominat în marea încleștare a celui de-al doilea război mondial și au oferit lumii libere legitimitatea unui război fără precedent ca violență și extindere.

Potrivit președintelui Senatului, ”mulțimile care s-au revărsat pașnic în 1989 pe străzile Pragăi și Berlinului, și nu mai puțin mulțimile de la Timișoara, Brașov sau București, erau animate de idealul libertății și democrației, cărora astfel le validau definitiv superioritatea ca forme de guvernământ”.

”Oricâte ezitări ar fi avut Europa Occidentală din ultimele două secole în privința asta, erau spulberate de voința cetățenilor care își cucereau libertatea. Democrația nu mai avea nevoie de argumente. Dar în noul secol care începea, din nefericire, la 11 septembrie 2001, libertatea nu are parte de aceeași soartă. Democratic, cetățenii acceptă tot felul de limitări ale libertății individuale și colective în schimbul unei siguranțe sporite. Până unde putem merge, mă întreb, și vă întreb și pe dumneavoastră”, a arătat Tăriceanu.

Călin Popescu Tăriceanu a mai declarat în cadrul simpozionului că, din 1989 și până azi, teritoriile libertății și ale democrației s-au extins în mai mare măsură decât vreodată până acum în istoria umanității.

Potrivit lui Tăriceanu, ”chiar în România, unde Partidul Liberal avea o istorie de 140 de ani, o mișcare bruscă și greu explicabilă l-a precipitat în zona dreptei populare și nu odată populiste, alături de dl. Orban”.

”Este oare bine, este oare prudent să renunțăm dintr-odată la curentul politic care a reprezentat în Europa cea mai sigură barieră în calea fascismului? Poate ne ajutați să răspundem la această întrebare”, a mai spus el.