Home Cover story Mereu spre est
Cover story

Mereu spre est

Eric Stab și-a început cariera în Germania, la scurt timp după căderea zidului Berlinului, și a trecut apoi prin mai multe funcții de conducere în cadrul companiei Engie. A depășit cu bine criza financiară din 2008 și a venit apoi în România pentru a coordona filiala locală a grupului. A fost mai mult decât o întâmplare, pentru că drumul său în carieră a avut un traseu care l-a dus, mereu, către…

Mereu spre est
Mereu spre est · Foto: Business Magazin

„Trebuie să mărturisesc că înainte de numirea mea nu pusesem piciorul în România”, povestește degajat și zâmbitor Eric Stab, care conduce din 2008 operațiunile locale ale ENGIE. „Când mă uit în urmă, trebuie să spun că multe lucruri s-au schimbat în bine, de atunci. Dacă te uiți la București, chiar dacă ne plângem că lucrurile nu se mișcă destul de repede, sunt multe dezvoltări importante. Îmi aduc aminte de anul 2008, când am venit prima oară, că petreceam ore întregi în traficul din fața aeroportului Băneasa. Cred că ne amintim cu toții de momentele alea, când nu existau tuneluri sau pasaje; acum lucrurile stau mult mai bine. Sigur, e doar un exemplu, dar sunt multe altele. Probabil că schimbarea este cel mai bine ilustrată de creșterea economică înregistrată de România, în ciuda dificultăților de după criză.”

În loc să facă armata în cadrul unei unități militare, sistemul de învățământ din Franța permite absolvenților să plece în străinătate în ideea de a dezvolta companii franceze, explică Eric Stab, iar acest lucru i-a permis să își formeze o viziune asupra modului în care și-ar fi putut construi cariera. „E posibil și azi, chiar dacă armata nu mai e obligatorie în Franța. E un mod mult mai deștept de a-ți face datoria față de armată decât să înveți să tragi cu arma.” A avut așadar ocazia de a merge la Berlin, imediat după căderea zidului, atunci când totul era în plină dezvoltare. „Am ajuns cumva din întâmplare acolo. Dacă mi s-ar fi propus, spre exemplu, să merg în Statele Unite, aș fi acceptat. Dacă te uiți la cariera mea, ai impresia că mă tot mut înspre est”, spune ușor amuzat Stab. „Unii ar putea crede că următoarea oprire e în Rusia.”

După ce a lucrat timp de nouă ani în Germania și patru ani în Franța, Eric Stab a fost rugat să treacă la divizia din Marea Britanie a companiei, acolo unde ENGIE avea o serie de investiții. „Aveam o companie în domeniul gazelor, localizată în Midlands, și una de electricitate în Yorkshire”, povestește Stab. „Am încercat să le unim, dar din păcate nu a funcționat, iar asta a devenit repede o problemă. Erau practic două echipe de management una împotriva celeilalte, iar eu am fost trimis acolo să calmez cumva lucrurile. A fost o experiență foarte interesantă, am lucrat acolo cam patru ani și jumătate.” Ulterior, în 2008, Gaz de France a fuzionat cu grupul Suez, iar lui Eric Stab i s-a propus să conducă activitățile companiei în sectorul energetic pe zona Europei Centrale și de Est. „Cred că a fost o promovare, a fost o provocare interesantă într-o perioadă interesantă să coordonez acea regiune.”

La trei săptămâni după numirea sa, banca Lehman Brothers a intrat în colaps, iar lumea s-a schimbat practic peste noapte.

„Toate companiile mari se întrebau ce e de făcut, pentru că în toate sectoarele au fost necesare schimbări. De fapt, când am venit în funcție eram concentrați pe achiziții, pe noi investiții, dar prima reacție în cazul unei astfel de crize este să liniștești lucrurile, să consolidezi businessul existent și să protejezi activitățile existente.”

Ca urmare a crizei, compania a început să se reorienteze către statele unde există potențial de dezvoltare; după doi ani petrecuți la Viena, managementul i-a cerut să se îndrepte către est. „Segmentul nostru încă resimte o presiune mare și trebuie să ne reorganizăm în mod constant, cred că e un lucru care se întâmplă și la alte multinaționale, mai ales în sectorul energetic.”

Astfel, Eric Stab a ajuns în România în 2010, deși ocupa încă din 2008 funcția de președinte nonexecutiv al ENGIE România; a devenit președinte executiv în 2010 și, pentru mai multă eficiență, în 2012 compania a decis să unească funcțiile de președinte și CEO. „Nu a fost vorba de a avea mai multă putere, a fost mai curând o decizie legată de eficiență. Atunci când ești pus în fața unor situații dificile, puterea nu mai este atât de importantă.”

Managerul francez coordonează astăzi și activitățile ENGIE în Polonia, unde numărul angajaților se ridică la 900. El este și președintele CIS – Consiliul Investitorilor Străini – funcție pe care o numește „un privilegiu”. CEO-ul ENGIE a devenit în 2015 președinte al Consiliului, una dintre cele mai importante organizații care reprezintă interesele mediului de afaceri în dialog cu autoritățile locale, din care fac parte peste 120 de companii-cheie din România. Cifra de afaceri totală a companiilor membre ale CIS este egală cu 26% din PIB-ul României, iar numărul cumulat de angajați depășește 182.000.

Citiți materialul integral în ediția tipărită a Business Magazin începând de luni, 1 mai.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună