Mentalități, strategii și schimbări

“Am ales să sărbătorim 25 de ani de EY în România privind nu spre trecut, ci spre viitor, spre următorii ani și spre provocările și oportunitățile pe care le vor aduce,“ declara Bogdan Ion, country managing Partner EY România, cu ocazia evenimentului în cadrul căruia a fost lansată cartea. Firma de audit și consultanță a ales să marcheze 25 de ani de prezență pe piața românească prin lansarea acestei cărți, pentru realizarea căreia a fost derulată o campanie pe parcursul mai multor luni. Ideea de la care a plecat acest proiect este că progresul poate fi generat de strategii croite plecând de la răspunsuri la întrebări esențiale, de impact.

”Pe măsură ce campania se derula, ne-am dat seama că avem oportunitatea de a vedea mai clar ce îi preocupă pe români. Sunt, bineînțeles, teme la care fiecare dintre noi s-a gândit, precum sănătatea, educația, infrastructura, situația administrației publice, migrația românilor spre Vest, provocarea digitalizării și a schimbărilor demografice. În același timp, am primit multe întrebări care merg mai adânc. Sunt întrebări profunde, legate de noi ca oameni, de valori și societate: Cum putem reda demnitatea unei mari părți din populație, care trăiește în sărăcie? Cum ne implicăm în transformarea țării? Care ar fi schimbarea de mentalitate care i-ar ajuta pe români să-și atingă potențialul maxim? Cred sincer că sunt foarte relevante și au nevoie de răspunsuri pe măsură. Ele ne-au confirmat că nu este o opțiune să stai deoparte, ca individ și ca firmă care activează în România, indiferent de tipul capitalului,“ a adăugat Bogdan Ion.

Economia României s-a schimbat enorm în ultimii 27 de ani, s-au făcut multe reforme și viața noastră s-a îmbunătățit atât economic, cât și democratic, a declarat Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), prezent la eveniment. ”Multe dintre aceste rezultate bune au fost catalizate de aspirațiile noastre de a deveni membri NATO și UE. Sper că multe alte progrese necesare vor fi făcute cu continuitate pentru a deveni membri ai zonei euro“. Guvernatorul BNR a dat și câteva repere: în 1991 PIB per capita al României în termenii puterii de cumpărare se situa la 26% din media EU 15, în Bulgaria la 29%, în Polonia la 32%, iar în Ungaria la 44%. În 2016 aceleași date arătau că România este la o medie de 54%, Bulgaria la 44%, Ungaria la 63% și Polonia la 64%. ”Aceste date arată că am progresat, dar suntem în continuare pe penultimul loc în UE“, a adăugat Mugur Isărescu.

Joschka Fischer, fost ministru de externe și vicecancelar al Germaniei între 1998 și 2005, a declarat în cadrul evenimentului: ”Cea mai mare provocare pentru o țară ca România este de a merge înainte, de a continua reformele pentru că ați arătat că puteți face acest lucru. Nu aveți timp de așteptat“.

Andy Baldwin, managing partner al EY Europa, Orientul Mijlociu, India și Africa, a punctat, în cadrul aceluiași eveniment: ”Un sfert de secol reprezintă o perioadă lungă de timp, multe lucruri schimbându-se în această lume. În urmă cu douăzeci și cinci de ani internetul nu reprezenta un lucru obișnuit în viața noastră (Google s-a lansat în 1998), iar telefoanele inteligente încă nu existau. Astăzi Facebook Messenger și WhatsApp procesează 60 miliarde de mesaje pe zi. Schimbarea reprezintă, poate, cea mai importantă temă a zilelor noastre“.

Cartea ”25 de întrebări și răspunsuri pentru viitorul României“ reunește răspunsurile oferite de către experți recunoscuți în domeniile lor de activitate. Cartea este un demers care ar putea constitui începutul unor politici publice de impact, dar și al unor inițiative private care să le ducă mai departe, către proiecte concrete. Iată câteva dintre întrebări și răspunsuri parțiale.

Care sunt soluțiile pentru ca România să își rezolve problema demografică în următorii 25 de ani?

Prof. Univ. Dr. Vasile Ghețău, director, Centrul de Cercetări Demografice ”Vladimir Trebici“, Academia Română

După 28 de ani de declin demografic și o pierdere de 3,6 milioane de cetățeni cu reședința în România, o redresare semnificativă a situației demografice se află sub un mare semn de întrebare. Nu avem precedente istorice, în timp de pace, în Europa. Iar acumulările negative și deformarea gravă a structurii pe vârste a populației, de unde pornește întregul potențial de regenerare a celei mai importante componente – natalitatea, își vor etala efecte negative pe mai multe decenii prin rigidele mecanisme ale dinamicii interne a demograficului.

Din altă perspectivă, o redresare a stării demografice nu este compatibilă cu menținerea unei migrații externe negative atât timp cât diferențe considerabile de venit și standard general de viață se vor menține între țara noastră și țările dezvoltate.

Clasa politică nu a abordat până acum – cu responsabilitate, competență și viziune pe termen lung – situația demografică a țării și perspectivele dramatice care se conturează cu mare certitudine în toate prognozele elaborate în țară ori de instituții internaționale de specialitate. Singura măsură generoasă de susținere a natalității a fost și a rămas concediul și indemnizația de creștere a copilului. Aceasta a oprit pentru un număr de ani declinul numărului de născuți în mediu urban, unde se află preponderent femeile salariate, împiedicând astfel o veritabilă prăbușire a natalității și atingerea unei scăderi naturale catastrofale. De această măsură pot beneficia însă doar femeile care au un venit (salariate, în cea mai mare parte), aflate preponderent în mediul urban. Depopularea, și prin scădere naturală, și prin migrație internă și externă, este dramatică în mediul rural.