Memoriile unui rebel

De atunci și până în 2007, Blair a locuit în Downing Street nr. 10 și a fost cel mai longeviv premier laburist din istorie. Prezenta carte de memorii (scrisă în decursul a trei ani) a lui Blair acoperă exact această perioadă, fără să se “încurce” cu alte episoade din biografia sa, menite (ca în cazul atâtor volume de memorii) să-i explice personalitatea și devenirea politică. Când a fost desemnat premier, Tony Blair nu făcuse niciodată parte din guvern, iar funcția de prim-ministru a fost prima și singura deținută de el în aparatul guvernamental britanic.

Volumul se numește “O călătorie” pentru că este o expunere personală și descrie un drum și o experiență subiectivă într-o anumită perioadă, în care personalitatea și caracterul “călătorului” au evoluat. “încep ca un anumit tip de lider – spune autorul – și sfârșesc ca un altul”. Obiectivul lui a fost nu acela de a restitui datele istorice ale perioadei și nici de a consemna toate evenimentele și personalitățile cu care s-a intersectat, ci doar pe acelea cu adevărat relevante. “Există numeroase lucrări despre istoria celor zece ani pe care i-am petrecut în calitate de prim-ministru și mulți oameni le-ar putea scrie. însă există o singură persoană care poate spune cum este să te afli în centrul acestei istorii, iar acea persoană sunt eu.”

Scrisă, deci, nu din perspectiva istoricului, ci din aceea liderului, autobiografia nu respectă stricta cronologie și nu este de factură retrospectivă, pentru că folosește trecutul doar pentru a arunca lumină asupra evenimentelor încă actuale și pentru a proiecta viitorul (iar aceasta este cea mai mare ambiție a ei). Asta se întâmplă pentru că inima autorului “bate mereu în ritm progresist, iar sufletul său este și va fi mereu cel al unui rebel”.

Tony Blair, “O călătorie”, Victoria Books, București, 2011