Meet the CEO. Fă doi pași în spate!

Este îndemnul pe care îl aplică (și recomandă) pentru evaluarea situațiilor sau deciziilor complicate Elena Gheorghe, country manager al PayU GPO România, liderul pieței de plăți digitale din România. În luarea deciziilor se bazază în mod egal pe intuiție și cifre, iar domeniul tehnologiei, povestește ea, a fermecat-o. Care au fost principalii pași în parcursul său profesional, care este dinamica din industria plăților digitale și cum arată viitorul, a povestit în cadrul celei mai recente ediții a Meet the CEO.

„Ce vrei să fii când crești mare?” este una dintre întrebările adresate adeseori copiilor. În cazul Elenei Gheorghe, proiecția din copilărie s-a materializat pe deplin. „Practic eu am ajuns să fac ceva similar cu ceea ce mă jucam când eram mică cu frații mei; mai am încă doi frați, eu sunt cea mai mare. Unul dintre jocuri era să vând ceva și să zic că fac <profit>”, povestește Elena Gheorghe, care a preluat în 2020 funcția de country manager al PayU GPO România, liderul pieței de plăți digitale din România. Ea privește interlocutorul drept în ochi, răspunde franc la orice întrebare și râde des; de fapt, unul dintre sfaturile pe care le are pentru tineri este să se bucure de viață, să râdă mult, pentru că provocările sunt permanente.

Despre felul în care și-a construit parcursul profesional, ea povestește că în momentul când a trebuit să aleagă o direcție de studiu, să decidă spre ce liceu să se îndrepte, părinții i-au propus liceu economic. Deși, spune ea, nu prea înțelegea ce înseamnă, punea multe întrebări și a aflat ce poate să ajungă după promovarea unui astfel de liceu; astfel, a înțeles că exact aceasta este calea pe care vrea să o urmeze. Din acel moment a avut un plan clar, iar pentru a merge la facultate povestește că a avut de înfruntat dificultăți, pentru că își dorea să ajungă la București, provenind dintr-o familie fără posibilități financiare mari. Părinții i-au și spus că nu o pot susține la studii în București, dar după ce a fost admisă la ASE, a ales facultatea din Capitală. „Primul an n-a fost tocmai ușor, a fost destul de greu.” Printr-un concurs de circumstanțe, povestește ea, a ajuns să lucreze în contabilitate, încă din primul an de facultate, un atu fiind liceul economic absolvit. Și, punctează ea, unul dintre avantajele pe care le-a avut ASE-ul este că a avut posibilitatea să și lucreze.

„Există și sisteme care chiar te ajută să te dezvolți; am avut noroc că am fost o generație foarte bună, dar și profesorii au fost foarte receptivi și ne și încurajau să lucrăm, ca să vedem perspectiva de business pe măsură ce învățăm”, explică Elena Gheorghe. Tot ea adaugă că în opinia ei este recomandat ca studenții să lucreze. „Cred că e bine să începi chiar din primul an, în cazul meu a fost foarte bine. Făceam legătura între ce învățam la școală, pe profil de contabilitate și informatică de gestiune, cu ceea ce munceam și m-a ajutat foarte mult. Când ajungeam la muncă, întâi îmi deschideam calculatorul, citeam știrile ZF, apoi începeam să muncesc. Era important să mă informez despre trenduri, pentru că ne ajuta și la școală și în munca pe care o făceam zi de zi, fiind un domeniu financiar.”

De la audit la tehnologie

A lucrat, continuă ea, pe tot parcursul facultății, iar în ultimul an a luat contact cu specializarea de audit și analiză. Și-a dat seama că dacă ar ajunge să lucreze la o companie din Big 4 (Deloitte, PwC, EY și KPMG) ar avea acces la un set de informații extrem de valoros despre companii mari și cunoștințe despre respectivele companii, despre felul în care funcționează acestea. Așa și-a stabilit un nou țel – direcția de audit. „Am avut un profesor foarte sincer și care ne-a zis că n-o să avem viață personală dacă ne ducem în audit, că trebuie să ne gândim bine când luăm decizia asta. Mi-aduc aminte că stăteam în prima bancă și am zis că nu mă interesează, eu asta vreau să fac, audit.” A ales calea auditului, lucrând în domeniu circa cinci ani, până când, povestește ea, a simțit că nu mai poate progresa foarte mult sau că nu ar fi putut avea o valoare adăugată, având în vedere că în audit nu putea da sfaturi, chiar dacă ar fi văzut soluții, fiind contrar codului etic al domeniului. Acela a fost momentul în care a făcut pasul către industrie. Primul pas a fost într-o companie antreprenorială, în care a petrecut foarte puțin timp, în jur de o lună, pentru că i s-a spus că trebuie să fie disponibilă 24/24. „Antreprenorul era român și am zis «OK, nu» și mi-am luat un pic de timp pentru liniște, pe care n-am avut-o timp de aproape cinci-șase ani.” Apoi a început iar să aplice, iar în urma unei recomandări a ajuns la un interviu la PayU. „Evident, am trecut prin toate etapele și acum sunt aici”, spune Elena Gheorghe, referindu-se la funcția pe care o deține în prezent.

Povestește râzând că la momentul în care a ales PayU, avea trei oferte, iar cea pe care a ales-o oferea cel mai mic venit, dar nu își amintește concret, care era salariul. Ce a contat? Echipa cu care urma să lucreze – o condiție la care se gândise în perioada de pauză: „Am vrut să văd cu cine voi lucra, nu doar în mod direct, ci toată echipa; am avut această cerință pentru CEO-ul de la momentul respectiv.”

20 de ani de plăți digitale cu ADN românesc

1. PayU PayU este un furnizor de plăți digitale din România care combină expertiza locală cu accesul la know-how global prin apartenența la grupul PayU GPO, unul dintre principalii furnizori de servicii financiare și de plăți la nivel global, care operează în peste 40 de țări

2. A fost lansată în 2004 sub numele GECAD ePayment, ca parte a grupului GECAD, iar câțiva ani mai târziu a fost achiziționată de Naspers, unul dintre cei mai mari investitori în tehnologie la nivel mondial (owner-ul PayU).

3. Într-un context în care plățile online erau la început, compania a devenit rapid lider pe piața de plați digitale din România.

4. În 2012, a adoptat numele PayU România, integrându-se în rețeaua globală PayU. Afilierea internațională a adus acces la tehnologii avansate și înțelegerea tendințelor globale în plăți digitale.

5. În 2024, PayU a marcat 20 de ani de activitate, contribuind constant digitalizarea și dezvoltarea economiei românești.

6. PayU înseamnă mult mai mult decât un procesator de plăți pentru e-commerce. Este o platformă completă de plăți digitale, care răspunde nevoilor unui consumator conectat în toate aspectele vieții sale financiare. De la cumpărăturile online, la plata utilităților, a polițelor de asigurare, a ratelor sau a serviciilor de zi cu zi, PayU facilitează accesul la un ecosistem digital sigur, rapid și intuitiv. Extinderea naturală dincolo de zona clasică de e-commerce arată o realitate de piață: digitalizarea plăților nu mai este despre o verticală, ci despre stil de viață.

Parcursul său în cadrul PayU a început cu poziția de manager financiar. „Practic, când am ajuns acolo a trebuit să reconstruiesc echipa, să implementez sisteme de raportare internaționale, pentru că era un start-up, nu avea avea sisteme de control, de exemplu.”

Despre propriile atuuri care au ajuta-o, în timp, Elena Gheorghe cred că cel mai mult o ajută faptul că întotdeauna analizează care sunt posibilitățile, face o analiză, discută deschis cu colegii despre potențialele soluții. „Cred că sunt și creativă – în momentul în care sunt provocări, pentru că așa este și domeniul nostru, e unul care te solicită să gândești câteodată la soluții care poate nu există. De fapt, așa am și evoluat la PayU. Și cred că și asta e un atu.” Evaluează că acesta este și motivul pentru care este în continuare în cadrul companiei, pentru că îi place să găsească împreună cu ceilalți colegi, soluții și să evoluăm. „Un alt atu este reziliența, zic eu. Am și o vorbă, când lucrurile sunt foarte complicate, să încercăm cumva să facem doi pași în spate, să ne uităm la imaginea de ansamblu, poate lucrurile pot fi văzute și într-o altă lumină.”

Cel mai provocator moment din cariera sa, își amintește, a fost în 2015, când organizația din România a trecut printr-o transformare, concomitent cu o fuziune transfrontalieră. „Și pentru ambele aveam la dispoziție cam un an. A fost destul de complicat, cu emoții, cu foarte multă muncă, efort, de găsit noi soluții. A fost destul de solicitant, dar am învățat încă o dată că trebuie să cauți soluții, să discuți, să negociezi până când poți să obții mai mult decât poate e în discuție la start. În momentul când ai calendare, deadline-uri, există presiune să găsești soluții astfel încât să te încadrezi în respectivele deadline-uri.”

Doza potrivită de presiune

Cât privește greșelile, Elena Gheorghe spune că din perspectiva sa cel mai important este să fie privite, în primul rând, toate opțiunile. „Știi că poți să greșești, pentru că n-ai cum să nu greșești ca om, dar măcar la final, când tragi linia poți zice «OK, am încercat, atât s-a putut». E important să nu punem presiune mai mult decât trebuie, pentru că oricum ea există și este destul de mare. Au fost și decizii care nu au fost neapărat cele mai bune, dar în contextul respectiv, cu datele de la momentul acela, atât s-a putut.” Cât privește lecțiile învățate din greșeli, spune că sunt legate de decizii de business care acum trebuie gestionate. Și adaugă că uneori cifrele pot să arate o soluție, dar e important și instinctul, primul gând legat de o anumită acțiune. „Eu îmi urmez instinctul, dar în momentul când ești responsabil de o echipă, trebuie să discuți, nu poți doar anunța o decizie, spunând că «asta îmi spune intuiția». Mai există și partea de business, de cifre care se discută «pe masă» întotdeauna.”

Ce contează mai mult în luarea unei decizii? Cifrele sau instinctul? „Cred că 50/50. Mă bazez mult pe cifre și de multe ori le și spun colegilor că e bine să avem cifre la dispoziție, ponderăm emoțiile. Asta zic și în momentul în care trebui să evaluăm o situație: să ne dăm doi pași în spate, pentru imaginea de ansablu. Trebuie să decidem – ce pierdem, ce câștigăm, ca să mai scădem un pic din presiune. Cifrele ne ajută foarte mult. Dar câteodată mai sunt și decizii greșite.” Cât privește limita dintre greșeală și eșec, în opinia Elenei Gheorghe, aceasta depinde de perspectivă, de felul cum vrei să le privești. „Poți să privești și o greșeală ca eșec și invers, dar o greșeală pare că e mai mică.”

„Știi că poți să greșești, pentru că NU ai cum să nu greșești ca om, dar măcar la final când tragi linia poți zice «OK, am încercat, atât s-a putut». E important să nu punem presiune mai mult decât trebuie, pentru că oricum ea există și este destul de mare. Au fost și decizii care nu au fost neapărat cele mai bune, dar în contextul respectiv, cu datele de la momentul acela, atât s-a putut.”

Elena Gheorghe, country manager al PayU GPO România

În urma anumitor decizii, a învățat să calibreze și aportul instinctului, să discute mai mult, să nu acorde atenție excesivă presiunii deadline-urilor. „Cred că am învățat cum să comunic în anumite situații, când suntem sub presiune, și în continuare învățăm. Mi se pare că e un aspect care nu are limită, pentru că lucrurile evoluează. Am învățat că poți să înveți și de la cei care poate nu neapărat au atâta experiență cât tine, dar vin cu altă viziune, sunt atentă la astfel de colegi și cer părerea. Poți să greșești pentru că deja ești pe un format anume și cineva cu perspectivă mai fresh poate să vină și cu altă opțiune. Am învățat să pun și astfel de întrebări, chiar și celor care nu sunt neapărat foarte implicați într-un topic, de exemplu, dar e bine să vezi o altă perspectivă decât bula în care trăim noi”, explică Elena Gheorghe abordarea sa.

Spune că pune întrebări tocmai pentru că uneori când trăim în bula noastră, e posibil să privim greșit anumite aspecte sau decizii, „unde poate poți să obții un pic mai mult, dar obții mai puțin pentru că vezi doar în anumite perspective.”

Despre comunicare, reprezentanta PayU spune că a devenit mai complicată, mai ales după pandemie. „Se simte impactul. Subiecte pe care înainte le discutai zilnic, poate vorbeai direct cu colegul în birou, acum, dacă e online, există riscul să nu te înțelegi. Și practic cred că se și lucrează mai mult din cauza asta, pentru că trebuie să formalizezi, să confirmi dacă subiectul a fost înțeles sau nu. Acesta este un challenge. Noi lucrăm hibrid și țin foarte mult să ne vedem două zile pe săptămână la birou, astfel încât măcar să menținem acest human touch (latura umană – n.red.) și pe cât posibil unde nu ne înțelegem online, să ne înțelegem față în față. Nu e simplu.”

Onestitate înainte de toate

De-a lungul anilor, Elena Gheorghe s-a axat pe un set de valori la care ține foarte mult. „Contează să fii deschis, să fii tu însuți. Dacă nu ești așa, se observă, și în busineesul PayU nu ne ajută.” Ce înseamnă să fie cineva el însuși? Să spună ce gândește, să fie onest. „În primul rând să spui ceea ce gândești, pentru că dacă tu gândești ceva, dar spui altceva, în primul rând creezi o presiune asupra ta, pentru că, la un moment dat, tot apare o nemulțumire. Țin foarte mult și la onestitate. Și la deschidere, chiar și în a prezenta un challenge, pentru că experiența la PayU a arătat că dacă ne provocăm unii pe alții putem găsi și soluții mai bune”, conform executivului.

O altă valoare se leagă de flexibilitate, în sensul de a fi dispus să asculți și părerea altuia. „Cred că aceste abordări m-au și ajutat de-a lungul timpului. De exemplu, flexibilitatea, adaptabilitatea și discuțiile deschise m-au ajutat să găsesc soluții și în relația cu clienții, și cu partenerii, și cu colegii.” Cât privește situația de a concedia pe cineva, spune că a avut această experiență, dar nu din pricina unei greșeli, pentru că la PayU, „nu operăm cu greșeli, ci doar cu planuri de dezvoltare și dacă respectivul angajat chiar nu-și dorește să evolueze, dacă îi faci un plan de dezvoltare și nu încearcă să evolueze, atunci e clar că nu pot să continui împreună cu el.”

Inovație venită din nevoie

Dinamica domeniului, despre care nu știa nimic, pentru că nu l-a „atins” în audit, este un factor esențial care a atras-o în universul plăților digitale. La început a fost provocator, datorită contextului, pentru că, povestește ea, în 2011 când s-a alăturat companiei, începuse să apară competiția pentru PayU și erau necesare soluții noi. „Când apare competiția, vin, de exemplu, cu comisioane mai mici, și trebuie să vezi cum poți să reacționezi, să te gândești la soluții cu care să-ți menții valoarea adăugată și profitabilitatea”, declară Elena Gheorghe.

Compania a lansat de-a lungul anilor multe soluții inteligente, dar cel mai mare impact, evaluează executivul, se leagă de începuturi. „Când am început să lucrăm cu băncile, să ne gândim cum să facem asta, cum să implementăm plățile cu rate și varianta de salvare a cardului. Avem și experiențe când am pornit într-un fel și ne-am dat seama că nu o să meargă și n-o să fie scalat. Și ne-am regrupat. De exemplu, pentru salvarea de card, ne-am dat seama că am fi dependenți de o singură bancă sau de un singur sistem.” Ca urmare, s-au regrupat astfel încât să construiască altceva, care să permită, de fapt, să ofere un mecanism de backup către comercianți. „Colaborarea cu băncile locale este, de altfel, unul din punctele noastre foarte valoroase și când discutăm despre competiția globală. POS sharing în offline a pornit din online, de la PayU, când am început să ne integrăm cu diverse bănci. Și ce e foarte interesant este că inovația a pornit dintr-o provocare, din nevoia de a rezolva ceva la momentul respectiv.”

Bio

Œ♦  Elena Gheorghe, country manager al PayU GPO România – liderul pieței de plăți digitale din România – este una dintre cele mai influente voci din industria locală de plăți. Parcursul său în cadrul companiei a început în 2011, iar evoluția profesională a fost organică, trecând prin roluri-cheie precum finance manager și business development manager, înainte de a prelua funcția actuală, în mai 2020.

♦  Pe tot parcursul mandatului său, a coordonat procesul de finanțare pentru extinderea platformei locale la nivel internațional, a gestionat procesul de transformare organizațională și fuziunea transfrontalieră a companiei și a consolidat parteneriate strategice cu instituții financiare din România, Ungaria și Bulgaria, pentru a deservi comercianții din regiune.

Pentru a-și menține poziția de lider de-a lungul anilor și construcția parteneriatelor cu cele mai mari companii din zona comerțului electronic, reprezentanta companiei este de părere că a fost de folos faptul că atunci când au apărut provocări s-au gândit la diverse soluții, unele chiar out-of-the box, care sunt astăzi aplicate. „Ne-am asumat să luăm decizii dificile atunci când chiar trebuie să luam astfel de decizii. De exemplu, dacă ar trebui să decidem să renunțăm la un partener sau altul. Câteodată ai situații când trebuie să decizi întreruperea unui parteneriat, dar trebuie să o faci în mod deschis, onest, astfel încât să poți lăsa ușa deschisă pentru momentul în care te poți întoarce la acel partener, să faci business cu el.”

Cât privește cele mai mari provocări din industria de plăți digitale în prezent, acestea se leagă de dinamica cu care vin soluții în general în domeniul plăților, nu neapărat în România, ci sunt vizibile la nivel de trenduri internaționale. „Le vedem și prin prisma faptului că PayU este un jucător global și înțelegem tendințele din alte părți, cum pot să ajungă și în România. Competiția, evident, este o provocare.”

O altă provocare, punctează Elena Gheorghe, este faptul că în România în ecommerce, între 63% și 65% sunt încă plăți cu cash la livrare. „O provocare este să găsești soluțiile cu care să capturezi potențialul acesta pentru clienții care poate nu vor să plătească cu cardul.”

Privită din perspectiva macroeconomică, și a statisticilor de anul trecut pe BNR, Elena Gheorghe observă că plățile cu cardul sunt la același nivel cu retragerile. „Vedem că există potențial și trebuie să identificăm ce anume îi face pe clienți să scoată banii de pe card și cum am putea veni cu soluții pentru astfel de perspective. Evident, pentru companii există și provocări în ceea ce privește bugetele de livrat.”

Cât de diferit e consumatorul din România față de alte piețe? „România cred că are cea mai mare pondere, din ce știu, la momentul actual în Uniunea Europeană din perspectiva plăților cu cash în ecommerce. Pentru cei care activează în domeniul nostru sau pentru cei care vor să vină ca investitori în România este un lucru bun. Este potențial, dacă vorbim de retrageri de numerar de pe card. Privind și din perspectiva a ceea ce se întâmplă în regiune, România e o piață care este încă în dezvoltare și are un potențial foarte mare de a crește. Poate să ajungă după Polonia, la capitolul ecoomerce cel puțin, pentru că așa cum suntem noi, nu avem niște piețe mature, dar totuși stăm bine la niște indicatori.” Elena Gheorghe punctează că diverse companii care fac analize în ceea ce privește România observă că investitorii par să cam aibă două țări în vizor – Polonia și România.

Cât privește colaborările cu clienții, reprezentanta companiei puncterază că acestea sunt bune, unele dintre ele fiind inițiate de foarte mulți ani. „Avem clienți cu care lucrăm din 2006, de exemplu. PayU a fost inițial Gecad Payments, o companie înființată în 2004 de Radu Georgescu, după 2011 a fost cumpărată de Nasper și atunci a luat numele PayU.”

Cum a prognozat compania încă de la începutul lui 2024, piața locală de comerț electronic, care cuprinde atât bunuri, cât și servicii vândute online, a continuat să crească, atingând o valoare de 11,7 miliarde euro până la sfârșitul anului, afirmă Elena Gheorghe. „Unul dintre principalele motoare de creștere a fost sectorul serviciilor – inclusiv călătoriile, divertismentul și transportul – care a înregistrat o creștere anuală medie de 30 %. Consumatorii sunt din ce în ce mai atrași de avantajele serviciilor online în materie de confort și economisire a timpului. Rezervarea și plata online a zborurilor, vacanțelor, livrărilor de alimente sau serviciilor de ridesharing sunt pur și simplu mai rapide, mai convenabile și mai eficiente.”

Tendința de creștere din e-commerce ar urma să continue și anul acesta, iar PayU se așteaptă la o     creștere de 11,5%. „Segmentul serviciilor va continua să joace un rol central în această evoluție. În ceea ce privește plățile online, tendințele actuale indică o creștere continuă a portofelelor digitale, a soluțiilor BNPL și a plăților account to account, alături de o preferință din ce în ce mai mare pentru plăți fără sincope, cu un singur click. Piața  locală se aliniază tot mai mult tendințelor globale în materie de plăți, iar companiile care se adaptează la aceste inovații vor obține un avantaj competitiv semnificativ”, declară Elena Gheorghe.

„Am învățat că poți să înveți și de la cei care poate nu au neapărat atât de multă experiență cât tine, dar vin cu altă viziune, sunt atentă la astfel de colegi și cer părerea.”

Elena Gheorghe, country manager al PayU GPO România

În 2025, PayU România se axează, în continuare, pe inovații în domeniul soluțiilor de plată, susținând în același timp dezvoltarea business-urilor locale și potențialul acestora de a fi competitive la nivel regional. PayU se poziționează nu doar ca un furnizor de soluții de plată, ci ca un partener strategic pentru creșterea și extinderea regională a comercianților locali.

Sub conducerea Elenei Gheorghe, PayU a dezvoltat o colaborare solidă între echipele locale, regionale și partenerii locali, inclusiv băncile locale pentru implementarea unor soluții și modele de business inovatoare. Printre acestea se numără primul smart routing între bănci, primul marketplace din România, plățile în rate cu cardul, serviciile Instant Money Back / Fast Refund, ratele off-us prin Visa, soluțiile Buy Now Pay Later (BNPL) și Slice, precum și transferurile instant prin tehnologiile Visa Direct și MoneySend si multe altele.

În România, sub coordonarea ei, PayU GPO a dezvoltat parteneriate cu branduri precum Allianz-Țiriac, Altex, eMAG, F64, Hidroelectrica, Fashion Days, Flanco, JYSK, NN, OLX, PC Garage, Tazz, TBI Bank, Telekom, Vodafone și alții.

Pentru construcția acestor parteneriate de lungă durată, Elena Gheorghe spune că a contat că PayU încearcă întotdeauna să găsească soluții la nevoile clienților, la provocările care există în piață. „De exemplu, în industria de utilități, noi vedem în continuare că nu e neapărat o rată mare de penetrare a plății online. A evoluat față de momentul când am venit eu, dar în continuare există un potențial destul de mare și cred că, de fapt, digitalizarea României, dacă este să mergem așa la un nivel macro, se poate realiza și prin plată, în special pentru industriile unde costurile pentru client sunt recurente. Adică există un obicei lunar, unde el trebuie, de exemplu, să facă o plată digitală și are acces la o aplicație, poate mobilă. Frecvența obiceiului, practic, îl ajută să se familiarizeze din ce în ce mai mult cu partea digitală”, afirmă Elena Gheorghe.

Actor în piața digitală

Beneficiile plăților digitale sunt multiple, în opinia reprezentantei PayU, care dă și un exemplu, al companiilor de utilități, care pot să-și încaseze mai repede plățile, dar și pentru client. De exemplu, dacă un client uită să plătească o factură, o plată online se vede imediat la client, care are confirmare instantă. „Noi putem oferi inclusiv posibilitatea comerciantului să debiteze el, după ce și-a dat clientul acordul, astfel încât să nu ajungă în situația în care să uite să plătească factura și să-i fie sistate serviciile.”

Elena Gheorghe subliniază și că portofelele digitale prind avânt: „Am observat o creștere semnificativă a portofelelor digitale, Google Pay și Apple Pay reprezentând acum 10% din totalul tranzacțiilor online. Mai mult, soluțiile Buy Now, Pay Later (BNPL) au înregistrat o creștere de peste 100% anul trecut, reflectând o cerere clară a consumatorilor pentru gestionarea flexibilă a cheltuielilor. În plus, pe baza datelor privind tranzacțiile PayU GPO pentru 2024, valoarea medie a coșului de cumpărături pentru plățile în rate este de aproximativ trei ori mai mare decât pentru tranzacțiile cu plată integrală. Acest lucru indică faptul că plățile în rate prelungite cu dobândă zero contribuie la creșterea valorii medii a comenzilor și la creșterea vânzărilor globale, plățile în rate reprezentând până la 30% din totalul tranzacțiilor pentru unii comercianți online.”. 

Cât privește demararea unor noi parteneriate, cerințele clienților sunt direct proporționale cu mărimea lor. „Cu cât clientul este mai mare, cu atât este mai provocator, pentru că apar cerințe specifice din partea sa. Dacă este un client mai mic, încercăm noi să facem procesul de onboarding cât mai simplu. Ea adaugă că în ultimii ani compania a lucrat cu comercianți foarte mari și s-au familiarizat deja cu o parte din cerințe, care sunt deja adresate, „pentru că am făcut diverse dezvoltări și am învățat cum să dezvoltăm astfel încât să preîntâmpinăm astfel de cerințe. Am ajuns inclusiv la conceptul de avea soluții de backup dezvoltate, pentru cazul în care se întâmplă ceva cu o bancă cu care lucrăm să punem backup imediat cu o altă bancă, astfel încât comerciantul să aibă disponibilă plata în continuu, pentru a nu fi un deranj vizibil clientului final.”

Tot ea subliniază că digitalizarea nu mai este doar un avantaj competitiv, ci un drept pentru consumatori și un imperativ pentru economie.

Cât privește planul pe termen lung, deși are în minte posibilitatea unei aventuri antreprenoriale, „cu siguranță tot în domeniul tehnologiei”, se vede, în continuare, tot în cadrul PayU, „pentru că mai sunt multe de construit aici”, conchide Elena Gheorghe. 

10 sfaturi pentru tineri la început de drum

1. Îndrăznește să visezi.

2. Cred că absența unui ghidaj autentic care te poate ajuta să descoperi și să-ți urmezi cu adevărat pasiunile, te poate conduce la decizii dictate de circumstanțe. Pe termen lung, acest lucru poate genera stări de nemulțumire și o lipsă de armonie cu tine însuți.

3. Asumați-vă propriul eu – autenticitate și asumarea a ceea ce ești.

4. Faceți un plan, după ce identificați ceea ce vă doriți.

5. Stabiliți clar care sunt următorii pași pe care vreți să îi parcugeți în viață sau în carieră.

6. Nu ezitați să cereți ajutor atunci când aveți nevoie. Indiferent de temerile sau ezitările pe care le puteți avea, solicitarea sprijinului este un act de înțelepciune, nu de slăbiciune.

7. Nu vă opriți niciodată din învățat, în special în ce privește evoluția tehnologică și adoptați instrumentele care vă pot spori eficiența – de la Microsoft Office până la soluțiile AI moderne. Este esențial să căutăm constant modalități de a optimiza modul în care muncim, pentru a lucra mai inteligent, nu mai mult.

8. Schimb constant de experiențe cu alte culturi, pentru că oferă o altă perspectivă, nu doar cea pe care o vedem în România. Deși nu suntem cei mai pesimiști din regiune, avem tendința să fim rezervați în anumite aspecte unde o doză sănătoasă de optimism ar fi benefică.

9. Găsiți un echilibru între carieră, sănătate și viața personală.

10. Nu uitați să râdeți, să vă bucurați de viață. Provocările sunt zilnice, dar românii au capacitatea de a face haz de necaz, pentru a le face față.

Întrebări din discuția cu Elena Gheorghe

Ce înseamnă funcția de country manager la PayU?

Înseamnă să lucrez cu echipă locală, dar și cu echipe regionale. Vorbim de o multinațională, cu organizare matricială, deci cooperare atât pe plan intern, cât și extern. Sau, simplu spus, să lucrezi și intern și extern pentru ceea ce dorești să obții. Funcția înseamnă și o presiune, pentru că atunci când ești lider este important cum menții poziția, portofoliul, cum să aduci business nou. Apar provocări – cum să fii informat și ce trenduri se conturează în lume, iar apoi să te gândești cum se pot aplica în România.

Cum arată o zi din agenda ta?

De regulă, calendarul meu este pe jumătate rezervat cu cel puțin cu o lună în avans, uneori chiar mai mult. Programul variază în funcție de tipul de activitate: în perioadele de lucru online predomină meeting-urile virtuale, iar în cele offline alternez între întâlniri la birou și întâlniri externe cu clienți sau parteneri potențiali.

Vorbești cu toții oamenii din companie?

Deși nu îi cunosc pe toți colegii, am relații strânse cu echipa din regiunea noastră. Activitatea noastră se desfășoară atât local, cât și regional în Europa Centrală și de Est, ceea ce mă pune în contact cu profesioniști din diverse departamente din regiune. Uneori colaborez chiar și cu echipe din America Latină, întrucât organizația noastră operează pe mai multe continente. PayU procesează plăți în peste 40 de piețe și are birouri locale în 13 țări”

Câte ore lucrezi pe zi?

10-12. Nu e ca în audit, acolo erau mai multe ore. Dar perioada pandemiei a pus o mare presiune  și totul a devenit foarte accelerat pentru domeniul nostru. Eram obișnuiți cu ritmul, pentru că lucrăm în plăți digitale, plăți online, dar pandemia a accelerat totul. Dinamica actuală din industria plăților este foarte intensă, ceea ce înseamnă că analizele de piață, discuțiile strategice sau consultările cu colegii pot rescrie adesea modul în care arată programul standard de lucru.

Care e cea mai provocatoare parte a funcției tale în prezent și care este cea cea mai frumoasă fațetă a funcției tale?

Cea mai mare provocare o reprezintă motivarea echipei în momentele de impas. Adoptăm strategia ‘celor doi pași în spate’ – analizăm ce funcționează și ce nu, tragem linia și căutăm o perspectivă nouă pentru a încheia cu succes. Această provocare este amplificată de modul nostru hibrid de lucru.

Cel mai frumos aspect este reușita în ciuda obstacolelor. Să atragi parteneri și comercianți noi chiar și atunci când șansele par mici, dar să perseverezi pentru un obiectiv mai mare – contribuția la digitalizarea României. Este o satisfacție deosebită când visul devine realitate, așa cum s-a întâmplat în cazul Hidroelectrica.

În ce privește motivarea oamenilor, că ziceai că e dificilă, ai constatat că există mecanisme diferite prin care pot fi motivați oameni din generații diferite?

Există diferențe, dar și un numitor comun fundamental: înțelegerea motivațiilor personale. Identificarea factorilor declanșatori te ajută să înțelegi comportamentul celorlalți și să îți adaptezi abordarea pentru a răspunde nevoilor lor autentice. În esență, totul se rezumă la a descoperi ce își dorește cu adevărat să realizeze la nivel personal omul din fața ta.

Care sunt cele mai eficiente metode de motivare?

E dificil de spus pentru că nu există niște criterii general valabile. Un test Galup a evidențiat că una dintre aptitudinile mele este individualizarea, în sensul că eu privesc un om ca pe un individ, îl iau cu plusuri și cu minusuri, încerc să găsesc un mod de abordare în funcție de cum e el. Dar, repet, e important să înțelegi omul respectiv și la nivel personal, pentru că asta îți poate oferi claritate în momentele în care  poți să apeși pedala și în cele în care nu poți să faci asta.

Pe tine ce te motivează?

Să fac ceea ce îmi place. În momentul în care n-aș mai face ceea ce îmi place, m-aș opri. Dar deocamdată mă motivează ceea ce fac, și pentru că văd că avem un impact nu doar la nivelul industriei noastre, ci și în general pentru economia din România. Ce înseamnă practic plățile online? Plăți digitale, cu care ajungem la mulți români, prin serviciile pe care le oferim.

Ce greșeli ți se par impardonabile în relația cu colegii, cu colaboratorii, poate cu clienții?

În relația cu colegii nu apreciez minciuna. Sunt o persoană deschisă și îi încurajez, indiferent care e situația, să vorbim deschis. Mă refer la minciuni cu impact. Iar în ce-i privește pe parteneri, sunt cele legate de deschidere – dacă nu vrei să mai lucrezi cu mine, e OK, poți să-mi dai măcar un feedback, să-mi spui care e motivul. Cred că aceasta e o abordare constructivă pentru ambele părți.

Care este părerea ta despre inteligența artificială și cum crezi că va impacta domeniul?

Trăim într-o lume extrem de dinamică, inovația tehnologică e aici și o să rămână. Această dinamică ne inspiră zilnic la PayU, întrucât conștientizăm potențialul nostru de a genera impact semnificativ în România prin activitatea noastră.

Legat de AI încerc să mențin o perspectivă echilibrată. Dacă ești într-o zonă în care ai valoare adăugată, AI va ajuta să-ți reduci din timpul de lucru. Însă pentru rolurile care presupun exclusiv activități mecanice – cum ar fi introducerea datelor dintr-o factură – transformarea este inevitabilă. În aceste cazuri, perfecționarea profesională devine esențială, deoarece automatizarea va prelua astfel de responsabilități. Deci cred că AI ne va forța pe fiecare să ne uităm cu ce putem veni ca valoare adăugată într-o companie. Și va forța foarte mult zona de reeducare.

AI va trebui să fie asistat pentru diverse decizii, pentru că poate la fel de bine să dea niște soluții proaste. Din experiența mea directă, chiar și atunci când am furnizat context complet și am ghidat procesul, rezultatele au fost nesatisfăcătoare, demonstrând limitele actuale ale tehnologiei și necesitatea ghidajului uman.

Cum ar arăta o zi de shopping în 2040?

O să venim cu metode de plată cu plată, care nu o să fie neapărat pe bază de card, o să fie pe bază de cont bancar, cum ar fi plată prin open banking sau QR code, de exemplu RoPay. Dacă vorbim de 2040, cred că inteligența artificială, AI-ul va transforma radical shopping-ul. Algoritmii vor anticipa preferințele consumatorilor cu o precizie extraordinară, generând sugestii de produse și campanii de marketing extrem de țintite. Această evoluție va genera o provocare majoră în peisajul retail-ului digital. În prezent, fiecare retailer își dezvoltă propriile aplicații, însă viitorul aparține unei experiențe unificate, în care AI-ul va funcționa ca un intermediar universal de căutare și selecție. Aici se va purta adevărata bătălie competitivă. Plățile digitale vor deveni instantanee.Tranzacțiile se vor putea finaliza prin comenzi vocale sau prin recunoaștere facială, eliminând complet necesitatea interacțiunii fizice cu dispozitivele. Cumpărăturile vor deveni un proces fluid, aproape invizibil din perspectiva utilizatorului.

Ai refuzat vreodată vreun job? 

Da, am refuzat oferte de job pentru ca am considerat ca ceea ce fac are un impact mai mare.