Meet the CEO. CEO în noua lume a energiei

Venirea lui Volker Raffel în funcția de CEO al E.ON România, business de peste 1,4 mld. euro, coincide cu lansarea unui program de investiții record la nivel local. Care sunt prioritățile mandatului său într-o decadă în care se construiește o nouă lume a energiei?

Cu o vechime de 22 de ani în cadrul E.ON, Volker Raffel este absolvent de studii tehnice universitare, cu specializarea fizică, precum și de studii de inginerie în Franța, cu specializarea energie și energie nucleară. În ultimii ani a deținut diverse funcții de conducere, cea mai recentă fiind de director pentru managementul energiei, comunicare și coordonare la PreussenElektra, compania de energie nucleară a grupului german. Din august, a preluat funcția de CEO al E.ON România, business de 1,4 miliarde de euro axat pe distribuția și furnizarea de gaze și energie. Aceasta nu este însă prima interacțiune a sa nici cu România și nici cu compania, numită pe atunci Electrica Moldova, în a cărei privatizare a fost implicat. “Din 2004 am condus participarea E.ON la privatizarea companiilor de furnizare și distribuție de energie din România și am lucrat ca șef de strategie în E.ON Moldova iar, după separarea activităților de distribuție de cele de furnizare, în anul 2007, ca director general adjunct în cadrul E.ON Moldova Distribuție”, a spus Volker Raffel, în cadrul ultimei ediții a evenimentului Meet the CEO. Raffel spune că la acel moment nu erau foarte mulți doritori să vină la Bacău, mai ales că tot ce ținea de această industrie se decidea la București. Însă i-a plăcut ideea și i-au plăcut oamenii pe care i-a cunoscut. “Este adevărat că am avut un șoc cultural (zâmbește). Însă am avut acest șoc nu când am venit în România, ci câțiva ani mai târziu, când am revenit în Germania: atunci mi-am dat seama că aici e un mediu mult mai prietenos.” Momentele în care cariera lui Volker s-a intersectat cu cea a fostei Electrica Moldova devin astfel cheie. Pe de o parte privatizarea a adus la schimbarea radicală a companiei, începând cu numărul de angajați până la performanța rețelelor, iar pe de altă parte noul său mandat începe într-un context de transformare fără precedent a sectorului energetic.

Pe firul schimbării

Azi, Delgaz Grid, compania de distribuție a grupului E.ON România, administrează o rețea de gaze naturale de peste 23.000 km în 20 de județe din partea de nord și de vest și o rețea de electricitate de aproape 82.000 km în șase județe din Moldova. Într-o perioadă care va redefini modul în care se va produce și consuma energia, cu aceste cifre în spate și 3,4 milioane de consumatori conectați, de strategia E.ON România va depinde, parțial, succesul României pe calea tranziției energetice. Dar în ciuda traseului profesional, energia nu a fost prima pasiune a lui Raffel. Ca o coincidență, totul avea să înceapă însă cu o scânteie sau mai bine spus un scurtcircuit.

“Când am terminat școala nu eram încă decis asupra profesiei pe care să o urmez. În 1992 îmi doream să merg în Canada, unde să am parte de o aventură pe cinste. Prietenii mei mi-au spus însă: «Dacă vrei cu adevărat să ai parte de aventură, du-te în estul Europei». Mă gândeam că ar fi interesant, mai ales că această parte a lumii trecea prin transformări puternice după căderea comunismului. Și așa am ajuns în Letonia, unde câștigam ceva bani predând limba germană și lustruind mașini.” Într-o zi însă, Letonia a trecut printr-o pană de curent națională, care a durat mai multe zile. În România, de exemplu, în 1977, a fost înregistrată o avarie completă de sistem, care a durat 4-5 ore, dar ale cărei pagube cauzate economiei le-au depășit pe cele ale cutremurului, după cum spun mai mulți specialiști din piață. “Pe lângă faptul că rămăsesem fără lumină, nu mai funcționa nimic, nici frigider, nici televizor, nimic… am rămas și fără apă (pompele nu mai funcționau). Și desigur și fără căldură. Atunci am realizat pe propria-mi piele cât de dependenți suntem de energie. Iar faptul că mi-a plăcut și am studiat fizica m-a făcut să mă îndrept spre domeniul energiei. Apoi am studiat ingineria energetică și am știut că acesta este domeniul în care vreau să fiu activ și acesta este și astăzi.”

Paradoxal, acum, prin înscrierea Europei într-o luptă fără precedent împotriva poluării, ținta asumată fiind de a atinge neutralitatea climatică până în 2050 cu o țintă intermediară de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, sectorul energetic este supus unor presiuni istorice. Redresarea economică post-pandemie a dus la o creștere peste așteptări a consumului de resurse, dar poluarea fost taxată usturător prin certificatele de emisii tot mai scumpe. Astfel, energia și gazul natural au atins niveluri de preț record, marea temere pentru această iarnă, și nu numai, fiind chiar disponibilitatea acestor resurse, indiferent de cost. România, cel de-al doilea producător de gaze naturale la nivelul UE, o țară cu un mix energetic de invidiat, se află la începutul tranziției energetice într-o situație foarte delicată.

Consumul de energie este în multe zile acoperit cu perfurzii din Ucraina, Ungaria, Serbia și Bulgaria, importurile ajungând chiar la o treime din consum, iar pe partea de gaze umbra marelui Gazprom este mai puternică decât niciodată, gazul din Marea Neagră stând blocat de valurile de schimbări legislative. Norocul nostru? Importurile, spun oamenii din piață. Situația în care se află România din punct de vedere energetic este astfel aproape de neimaginat, dar este rezultatul direct al lipsei de investiții din sector în ultimii 30 de ani.” Sunt mai multe cauze ale acestor evoluții, pornind de la contextul economic care a generat o cerere crescută de materii prime și materiale, implicit de energie, continuând cu interdependența pieței din România de piețele regionale, care atrage o aliniere a prețurilor interne cu cele externe și ajungând la deficitul de capacități de producție de energie și scăderea cantităților de gaze din intern cu care se confruntă România. Așadar, creșterile din ultimele luni nu sunt cauzate de liberalizare, ci sunt consecința schimbării dramatice a condițiilor din piața internațională și europeană.”

Scurt CV
 

Din 1999 a început să lucrez în departamentul de afaceri internaționale al E.ON, activând în diferite țări.

Din 2004 a condus participarea E.ON la privatizarea companiilor de furnizare și distribuție de energie din România și a lucrat ca șef de strategie în E.ON Moldova. După separarea activităților de distribuție de cele de furnizare, în anul 2007, a lucrat ca director general adjunct în cadrul E.ON Moldova Distribuție.

Din 2008 a condus departamentul economic de energie, iar din 2010 pentru toate centralele electrice E.ON din Germania.

Din 2016 a continuat acest lucru pentru centralele nucleare E.ON, activând în același timp și ca șef al biroului de strategie, comunicare al Consiliului Director și ca ofițer de conformitate. A fost negociator în finalizarea acordului industriei nucleare din Germania cu guvernul federal german în 2021, care a pus capăt celor 10 ani de litigii care au început după incidentul de la Fukushima (Japonia).

Din august, 2021, Volker Raffel este noul CEO al E.ON România.

Start la investiții

Din partea E.ON însă, pe partea de investiții, veștile sunt bune. Sunt fericit să vă spun că, la scurt timp după ce am preluat noul rol, am primit sprijin de la Essen (sediul central) să aducem investițiile noastre la un nivel, aș zice, record. E.ON a investit în fiecare an sume importante și bugetele de investiții au tot crescut.” Anul trecut, investițiile consolidate ale grupului E.ON România au fost în valoare de 580 milioane de lei (120 milioane de euro), în creștere cu 24% comparativ cu 2019. Pentru anul acesta bugetul consolidat de investiții este de 711 milioane lei (145 milioane euro), cu peste 22% mai mult decât anul trecut. Cea mai mare parte a sumei, respectiv aproximativ 666 milioane de lei (136 milioane euro) este destinată distribuției de energie electrică și gaze naturale. Mai mult, pentru anul viitor ne-am propus investiții record de 980 milioane lei (194 milioane euro), acestea fiind cele mai mari de la intrarea E.ON pe piața de energie din România! Vorbim de o creștere de peste 38% (+269 milioane lei/49 milioane euro) față de valoarea alocată anului curent. Cea mai mare parte a sumelor, respectiv peste 910 milioane de lei (180 milioane euro), va fi alocată pentru accelerarea investițiilor în modernizarea, extinderea și digitalizarea rețelelor, în special contorizare inteligentă.”

Extinderea sistemului de distribuție pentru racordarea de noi consumatori este și acesta unul dintre obiectivele prioritare. “Suntem conștienți de rolul racordării la utilități în procesul de dezvoltare locală, precum și pentru asigurarea unui nivel de trai decent pentru populație. Pentru extinderea rețelelor prin racordarea de noi consumatori am alocat, în acest an, din surse proprii, o finanțare de 34 milioane de euro, ceea ce reprezintă o suplimentare cu peste 300% față de anul trecut. Pentru anul viitor, am alocat 54 milioane de euro, de cinci ori mai mult în comparație cu anul 2020.” Pe parte de gaz, numărul clienților racordați a crescut cu 56%, de la 1,2 milioane în 2005 la 1,8 milioane în prezent iar pe parte de electricitate numărul clienților racordați a crescut cu aprox. 11%, de la 1,3 milioane în 2006 la 1,5 miloane în 2020. Contorizarea inteligentă este alt capitol important. “Pentru 2022, bugetul destinat contorizării inteligente în rețeaua de energie electrică va crește cu aproape 400% și va ajunge la 24 milioane euro. Anul viitor avem în plan să montăm peste 60.000 de contoare inteligente.” Astfel, până la sfârșitul perioadei de reglementare (2020-2023) E.ON a planificat investiții de circa 611 milioane euro în România, din care 46 milioane de euro reprezintă fonduri europene nerambursabile atrase.

“Această creștere substanțială a investițiilor noastre în România este cu atât mai semnificativă cu cât are loc într-un context dificil, în care companiile din sectorul energetic trebuie să facă față unor constrângeri apăsătoare venite din planurile de reglementări, fiscal și legislativ. Dar, pe de altă parte, mai arată și încrederea extraordinară a grupului E.ON, pe termen lung, în piața din România.”

Drumul spre noua lume

Raffel spune clar că misiunea sa aici este să consolideze rezultatele obținute până acum de grupul E.ON în România, mergând mai departe către obiectivul strategic, acela de a fi o companie dedicată tranziției către noua lume a energiei: sustenabilă, digitală și verde, orientată spre satisfacerea nevoilor clienților. “Întreaga strategie a E.ON este centrată pe ceea ce noi numim «noua lume a energiei». Mai exact, aceasta înseamnă că în tot ceea ce facem urmărim decarbonizarea, descentralizarea, inovarea serviciilor și digitalizarea aprovizionării cu energie.”

În această nouă lume, rețelele sunt esențiale pentru tranziția energetică, trecerea consumatorilor de energie în tabăra producătorilor, devenind astfel prosumatori, fiind una dintre mega-tendințele acestei perioade. “Din 2018 și până în prezent, am încheiat la nivel național parteneriate pentru realizarea și predarea la cheie a mai mult de 220 de centrale electrice fotovoltaice, pentru tot atâtea companii, valoarea totală a proiectelor însumând peste 40 de milioane de euro.” Dintre acestea, 70 de proiecte sunt finalizate, alte 150 de parteneriate cu clienți industriali legate de tranziția acestora spre zona de producție fiind în derulare. Dar nu doar industria vrea producție, consumatorul casnic este la fel de interesat să-și declare independența față de rețea.

“Pe segmentul rezidențial vedem că numărul prosumatorilor a crescut semnificativ, de exemplu, dacă la sfârșitul anului 2020 aveam circa 120 de prosumatori conectați la rețea, după primele 9 luni ale acestui an avem circa 1.580 de prosumatori (cu o putere instalată de peste 7.094 kW) ceea ce reprezintă o creștere de 13 ori. Credem că tendința se va accelera, dacă vor continua programele guvernamentale pentru dezvoltarea micilor producători de energie.” Ca operator de sisteme de distribuție la nivel european, Raffel spune că E.ON are un rol important de jucat în menținerea echilibrului viitor în rețele, în special la nivel local. “Mai exact, trebuie să dezvoltăm rețele inteligente care să fie capabile să preia și să transporte energie din surse multiple și distribuite pe scară largă, de exemplu, turbine eoliene, sisteme de energie solară concentrată, panouri fotovoltaice și, poate, vehicule electrice hibride conectate. Iar asta înseamnă că trebuie să investim susținut în modernizarea și extinderea rețelelor. De aceea, la acest capitol, așa cum am menționat anterior, avem în vedere o creștere semnificativă a valorii investițiilor.”

Pe zone de gaze, Raffel spune că România își este datoare să-și deblocheze potențialul de resurse. La acest moment, o treime din necesarul intern de gaze este importat de la Gazprom, timp în care gazul din Marea Neagră stă blocat. “Cu siguranță, România are datoria de a valorifica resursele naturale pe care le are în beneficiul cetățenilor, dar și de a se adapta la cerințele Uniunii Europene în materie de Green Deal și digitalizare. Consider că România poate depăși decalajele de dezvoltare înregistrate prin adoptarea unei politici investiționale orientate spre noi tehnologii care vor fi viabile și vor răspunde cerințelor de «greenificare» impuse de Uniunea Europeană pe termen mediu și lung.” Din nou, rețelele de gaze vor juca un rol major. “Astfel, adaptarea noilor rețele de gaze naturale la mixul cu gaze verzi, inclusiv hidrogen, asigurarea componentei inteligente și folosirea altor tehnologii inovative pe scară largă pot reprezenta un avantaj competitiv al dezvoltării rețelei naționale de distribuție de gaze naturale în acest moment.”

Istoria se scrie acum

Banii pe care sectorul privat îi pune la bătaie trebuie să întâlnească stabilitate din partea statului roman în materie de reglementări. Mai departe, efortul de a atrage pe plan local fondurile europene disponible, la un nivel fără precedent, va fi un efort comun de construcție. “Așadar, provocarea este legată de capacitatea administrativă a statului român de stabilire a unui cadru cu oportunități de finanțare care să răspundă în mod adecvat necesităților investiționale identificate la nivelul sectorului energetic.” Raffel subliniază că România are câteva atuuri importante, cum sunt emisiile de CO2 mai scăzute comparativ cu alte țări, o pondere importantă a energiei regenerabile în mixul energetic și un potențial excelent de a dezvolta acest sector. Resursele de gaze naturale și energia nucleară reprezintă alte cărți bune pe care România poate să le joace. “Sectorul energetic are un rol fundamental în redresarea economică, iar decizia la nivelul forurilor UE este că economia europeană trebuie să devină mai verde, mai circulară și mai digitală. De aceea, este esențial ca investițiile să continue. Planul Național de Redresare și Rezilență, PNNR, aprobat de Comisia Europeană în 27 septembrie 2021, reprezintă o șansă uriașă pentru România. Vorbim de accesul la o finanțare de 29,2 miliarde de euro care ar trebui să aducă un «boost» istoric sectorului energetic românesc, cu beneficii în cascadă în întreaga economie.”

În acest context, Raffel spune că E.ON își dorește să fie un partener strategic al statului român, pledând în continuare pentru definirea și aplicarea de politici publice și strategii coerente, cu priorități de intervenție clare și o legislație stabilă, predictibilă, respectiv un cadru de reglementare stimulativ, care să încurajeze investițiile pe termen mediu si lung.

Oamenii din noua lume

Dincolo de legislație sau de provocările tehnologice, resursa umană este una dintre cele mai mari provocări ale tranziției energetice. “Există o criză de specialiști resimțită la nivelul întregului sector și acest subiect ne preocupă în mod deosebit. În ceea ce ne privește, am investit în propriile centre de pregătire profesională unde au fost implementate sisteme moderne cum este, de exemplu, cel de învățare prin realitate virtuală. Încercăm să atragem și tinerii absolvenți prin programe dedicate și mai ales le creem oportunități de dezvoltare, le împărtășim din ceea ce noi știm să facem și preluăm de la ei avântul caracteristic vârstei. Și avem rezultate: 5% dintre managerii din E.ON provin din rândul tinerilor beneficiari ai acestor programe și peste 13% dintre manageri încă nu au împlinit 40 de ani.”

Alături de pandemie, tranziția energetică în sine este un fenomen transformațional al forței de muncă. ”Totodată, ne uităm către o schimbare de mentalitate, de cultură la nivel organizațional. Provocările generate de tranziția energetică impun noi moduri de gândire și de acțiune. Identificarea ideilor inovatoare, crearea unor noi tipuri de aptitudini tehnice și de leadership vor reprezenta cheia succesului și acestea depind de capacitatea companiilor de a-și adapta procesul strategic și decizional provocărilor momentului. O astfel de transformare presupune identificarea, recrutarea, pregătirea continuă și retenția talentelor din piața de profil și în acest sens, susținerea unui proces educațional universitar dar și profesional de stat sau dual sunt obiective importante pentru noi.” Sub impactul acestor doi vectori majori, pandemia și tranziția energetică, organizațiile încep să devină mai concentrate spre om, ceva în teorie normal, dar pus în practică de condițiile excepționale. “Asistăm la umanizarea culturii companiei – adică vorbim despre o orientare mult mai pronunțată și decisivă către oameni, despre o preocupare sporită față de celălalt, care înseamnă inclusiv stabilirea unui echilibru între viața personală și cea profesională.”

Piața energiei cu totul trebuie astfel regândită pentru a funcționa sub presiunea schimbării, a prețurilor record, a posibilelor dificultăți pe zona de alimentare, a forței de muncă greu de găsit. Plafonarea prețurilor, însă, ca o măsură temporară de protecție, ar trebui evitată. “Nu credem că plafonarea prețurilor este o soluție pentru actuala situație. Noi am susținut întotdeauna liberalizarea pieței, care va aduce cu certitudine servicii mai bune, produse noi și, nu în ultimul rând, prețuri competitive, în concordanță cu evoluția pieței. Considerăm că este nevoie de o piață complet funcțională. De asemenea, considerăm că este necesar un nou design al pieței de energie astfel încât să asigure stabilitate și predictibilitate pentru investitori și consumatori, deopotrivă.” Obiectivul final rămâne însă neschimbat, în pofida tuturor schimbărilor. “În toate scenariile posibile pentru viitor, cel mai important obiectiv pentru noi este să asigurăm securitatea și continuitatea funcționării infrastructurii noastre, pregătindu-ne pentru mai multă reziliență și îmbunătățind calitatea tuturor serviciilor noastre.”

Raffel mai spune un lucru. În ciuda optimismului greu de menținut în această perioadă, România este în fața unui moment definitoriu din punctul de vedere al surselor de finanțare disponibile pentru proiectele care o vor transforma în următoarea decadă. “Am regăsit România mult mai dinamică și mai energică și dispusă să evolueze cât mai repede posibil. Sunt impresionat de ceea ce am văzut până acum. Dacă trăiești aici zi de zi, poate că nu percepi atât de clar progresele, dar eu vă pot spune că dacă ați vedea tabloul din poziția mea, după 15 ani, ați spune fără niciun dubiu că România a evoluat foarte bine. Acum, ne aflăm în fața unui moment definitoriu privind potențialul real al României de a utiliza fonduri europene pentru determinarea unui efect vizibil de multiplicare investițională în toate sectoarele economice.”

Efortul comun este cheia, șansa este de neratat iar momentul este acum.

10 sfaturi pentru tinerii manageri

1. Dacă ajungi în vârf nu înseamnă că le știi pe toate. Crează-ți o echipă de încredere pe care te poți baza.

2. Fixează obiective clare pentru business și asigură-te că toată organizația știe unde vrem să ajungem, în cât timp și cum.

3. Nu te închide într-un turn de fildeș. Fii disponibil, comunică deschis, mergi pe teren și încurajează oamenii să dea tot ce au mai bun.

4. Creează și susține unitatea în echipă.

5. Acordă sprijin.

6. Fii un exemplu de integritate și profesionalism.

7. Valorile companiei nu sunt doar declarative. Asigură-te că sunt înțelese și împărtășite.

8. Nu-ți fie teamă să-ți recunoști limitele.

9. Învață tot timpul și fii tot timpul cu informațiile la zi.

10. Oferă feedback.