Mediul privat își planifică investițiile pe 10 ani, politicul rupe coaliția în 10 luni. Felix Pătrășcanu, în ziua votului moțiunii de cenzură: ”Niciodată n-am fost într-o situație atât de grea în 27 de ani de business"

Înainte de votul moțiunii de cenzură PSD–AUR, care poate îngheța reformele economice exact în luna în care România mai are de accesat aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR, fondatorul celei mai mari companii românești de curierat avertizează că „nu mai negociem lucruri simple, care sunt de negociat. Noi acum negociem valori. Noi negociem bun-simț, ceva ce nu poate fi negociat“. Felix Pătrășcanu spune că o resetare politică fără un plan de țară pus la punct este principalul risc pentru investițiile mediului privat – și ilustrează cu propria investiție recentă a companiei de 52 de milioane de euro, care fără infrastructura pe care doar statul o poate construi devine „praf care se scurge printre degete“. Iar paradoxul momentului: tema centrală a moțiunii care se votează astăzi este tocmai opoziția față de listarea la bursă a companiilor de stat – exact instrumentul pe care antreprenorul îl consideră „de departe“ singura soluție reală de transparentizare.

România votează astăzi, marți, 5 mai 2026, moțiunea de cenzură depusă de grupurile parlamentare PSD și AUR – intitulată „STOP Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcie a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului“.

Documentul, semnat de 253 de parlamentari (peste pragul de 233 necesar pentru demitere), are ca temă centrală tocmai opoziția față de listarea la bursă a unor companii de stat strategice – CEC Bank, SALROM, Hidroelectrica, Romgaz, Aeroporturi București, Portul Constanța, Loteria Română, Poșta Română –, operațiune calificată drept „cea mai amplă înstrăinare de active strategice din ultimele două decenii“. Șansele ca moțiunea să treacă există, iar un eventual guvern interimar ar avea puteri reduse exact în luna în care România trebuie să adopte legi-cheie pentru a accesa ultima tranșă mare din PNRR, până la 31 august 2026. Scenariul optimist al unei crize politice prelungite înseamnă pierderea a aproximativ 3,5 miliarde de euro din fondurile aferente anului 2026.

În acest context, Felix Pătrășcanu, fondator și președinte al FAN Courier – companie cu o cifră de afaceri de 1,546 miliarde de lei în 2025, volum de colete în creștere cu 15% și taxe lunare către statul român cifrate de antreprenor la „câteva milioane de euro“ –, a vorbit în emisiunea ZF Mobility ce va fi difuzată joi, 7 mai, de la ora 15.00 pe zf.ro, despre cum se vede din interiorul unui business mare actualul moment politic.

Diagnosticul lui este că „parcă n-am fost niciodată într-o situație atât de grea. Când România la un moment dat o ducea mai greu, te uitai că exista o Europă care prospera cumva și avea creșteri economice destul de importante, Statele Unite care iarăși ne erau aliat. (…) Uite că lucrurile nu mai sunt deloc așa.“

Modelul mental cu care fondatorul FAN Courier abordează acest tip de criză este împrumutat de la Nassim Taleb: „De când l-am citit pe Taleb cu «Lebăda Neagră» – lebedele negre care apar tot timpul –, am crezut că lucrurile astea se întâmplă la un anumit număr de ani. În momentul de față, va trebui să învățăm să supraviețuim ca business-uri, să ne dezvoltăm cât se mai poate dezvolta și să avem o predictibilitate în impredictibilitate“. Diferența față de pandemii sau războaie, spune el, este că de această dată impredictibilul este produs intern: prin oprirea reformelor și prin schimbarea guvernelor „fără să punem nimic înapoi, fără un plan la care să te gândești“.

Aici se află, de fapt, miza reală a momentului – și asimetria fundamentală pe care antreprenorii o reclamă de mai mulți ani. Pe de o parte, mediul privat își planifică investițiile pe orizonturi de minim 5–10 ani: investiția FAN Courier de 52 de milioane de euro în e-fulfillment, ca și cele 35 de milioane anunțate pentru 2026, presupun cicluri de amortizare lungi, decizii de finanțare bancară pe termen lung și angajamente față de furnizori, parteneri și clienți care depășesc cu mult ciclurile electorale. Pe de altă parte, ciclurile politice românești au devenit din ce în ce mai scurte: actualul Guvern Bolojan se află la doar 10 luni de la instalare, iar moțiunea care se votează astăzi nu este nici prima, nici singura depusă împotriva sa. În acest decalaj de orizonturi se pierd, conform fondatorului FAN Courier, „investiții mari, locuri de muncă, salarii, creșteri salariale asupra investițiilor multinaționale“. Pentru cel care este președintele unei companii cu aproape 10.000 de angajați votul de astăzi este doar simptomul unei probleme structurale mai grave – absența unui proiect național de care antreprenorii să se poată ancora când iau decizii de investiții pe termen lung.

„Vrem pe cineva jos. Dar pe noi ne interesează ce vine în schimb“

Întrebat cum a fost privită din interiorul unui business mare cum este FAN Courier perspectiva unei moțiuni de cenzură, Felix Pătrășcanu spune că problema reală nu este resetarea politică, ci absența unui plan ulterior.

„Mâine avem o moțiune de cenzură (azi, marți – n.red.). O să vedem dacă va fi acceptată sau nu. Dar moțiuni de cenzură au mai fost, vor mai fi. Problema e: când există o resetare, încotro mergem? Continuăm reforme începute, chinuite, sau ne oprim și venim cu un alt plan? Dar planul ăla nu există. Asta ne înspăimântă cel mai mult“, spune Felix Pătrășcanu.

Antreprenorul amintește că România a avut, până acum, trei mari planuri de țară – aderarea la NATO (2004), aderarea la Uniunea Europeană (2007) și parcursul OECD – dar niciunul „n-a fost al nostru“. „Să spunem că și noi am avea un plan de țară pe care l-am pune“, completează el.

Listarea companiilor de stat: „transparentizarea, de departe, e listarea la bursă“

Pentru Felix Pătrășcanu, povara fiscală suplimentară pusă pe mediul privat în ultimii ani derivă direct din „managementul slab al companiilor de stat“, o problemă neglijată „de 30 și ceva de ani“.

„Sunt anumite domenii în care statul trebuie să fie majoritar, dar totuși nu putem să ne uităm și să privim atât de mult timp la pierderile astea. Iar transparentizarea, de departe, pentru mine cel puțin, e listarea la bursă“, spune fondatorul FAN Courier.

El consideră că narațiunea conform căreia listarea ar însemna „vânzarea țării“ este una de fațadă: „Acționarii sunt români în mare parte. Deci nu se vinde nimănui țara. Când se spune că noi vindem țara și nu trebuie să listăm companiile de stat, eu cred că se acoperă alte lucruri.“

„Vrem să mergem către Occident folosind tool-uri din perioada comunistă“

Felix Pătrășcanu explică faptul că aparatul de stat este supraaglomerat și operează cu instrumente depășite. „Sunt comune întregi cu câteva sute de locuitori și care au în schema de personal o mulțime de angajați care nu știu dacă își mai au sensul în momentul de față“, spune el.

Mai grav este faptul că România „are o contabilitate veche din perioada anilor comunismului“ – motiv pentru care multinaționalele sunt nevoite să țină dublă contabilitate, una românească și una IFRS. „Adică noi vrem să mergem către Occident și către bunăstarea occidentală folosind tool-uri din perioada comunistă. Lucrurile astea trebuie rezolvate“, spune antreprenorul.

Reforma administrativă, „firavă“ în acest moment, era așteptată „cu sufletul la gură“ de mediul de afaceri, iar oprirea ei la primul șoc politic ar însemna, spune el, suspendarea concomitentă a investițiilor în infrastructură. „S-au oprit și acele investiții pe care, iată, le avem în infrastructură. Slavă cerului că se întâmplă în ultima perioadă și că te simți cumva mândru.“

Promisiunile politice neonorate și pensiile speciale

Felix Pătrășcanu a oferit și un exemplu concret de promisiune publică încălcată. La un summit Romanian Business Leaders, un fost premier, întrebat direct de antreprenor, ar fi promis în fața a „două, trei sute de antreprenori“ că va rezolva problema pensiilor speciale.

„Răspunsul: «Eu, aici, în fața voastră, declar că voi rezolva pensiile speciale». Următorul meu îndemn: «Domnule prim-ministru, vedeți că aici suntem două, trei sute de antreprenori, mari, mici, care au ascultat. Avem și înregistrare». «Eu mă țin de cuvânt și voi rezolva problemele astea». Cum poți să ai încredere în continuare în oameni de acest gen?“, relatează Felix Pătrășcanu.

El reamintește, pe baza informațiilor primite prin taskforce-urile mediului de afaceri, că la întâlnirile cu Comisia Europeană și cu agențiile de rating mesajul transmis României a fost dur: „Voi nu că n-ați făcut nimic. Voi ați mințit îngrozitor. Și acum veniți să vă păsuim“. Riscul declasificării ratingului României în categoria „junk“ a fost, spune el, principala motivație pentru reformele austere recente.

„1% pe cifra de afaceri se negociază la 0,5%, după care îl pun înapoi“

Antreprenorul a oferit și un exemplu concret privind modul în care înțelegerile din coaliție sunt încălcate. Impozitul de 1% pe cifra de afaceri – „năucitor pentru orice companie“, care raportat la profitabilitate reprezintă o cotă „de până la 30 și ceva la sută“ – urma, conform negocierilor, să fie eliminat.

„Cealaltă parte spune da, e de acord, iese în târg în fața mulțimii și spune «am făcut un lucru foarte interesant», după care îl pun înapoi. «Am făcut un lucru foarte bun pentru antreprenori, pentru că ei sunt cei care aduc venituri statului», după care îl pun înapoi. Și într-un sfârșit se ajunge la 0,5%“, descrie Felix Pătrășcanu mecanismul.

Mai grav, spune el, este modul în care înțelegerile sunt uitate de la o zi la alta: „Discuția care astăzi s-a parafat, mâine nu mai are nicio valabilitate. Și mai mult, peste a treia zi, când se întâlnesc cei doi oameni care au bătut palma pe chestia asta, e ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic“.

Costul real al acestei inconsecvențe, conform antreprenorului: „Am pierdut investiții mari, locuri de muncă, salarii, creșteri salariale asupra investițiilor multinaționale. Impactul a fost uriaș al acestui impozit“.

Investiția de 52 de milioane de euro, susținută de infrastructură

Pentru a ilustra cum lipsa investițiilor publice anulează efectul investițiilor private, Felix Pătrășcanu a oferit ca exemplu investiția FAN Courier în e-fulfillment.

„Am făcut o investiție în e-fulfillment în ultima perioadă de 52 de milioane de euro. Imensă. Poate un pic cam mare pentru posibilitățile noastre. Dar nu-mi pare rău absolut deloc“, spune antreprenorul. Logica investiției este dată de potențialul pieței: e-commerce-ul reprezintă în România, conform datelor invocate de Felix Pătrășcanu, doar 10–12% din retail, comparativ cu 40% în Marea Britanie, 30% în Franța și Germania și 20% în Polonia.

Investiția privată nu poate fi însă valorificată fără investiții publice corespunzătoare. „Degeaba îți faci benzi de sortare care sortează câte 40 de mii de colete pe oră și care costă câteva zeci de milioane de euro și care îți aduc un avantaj de două, trei ore – adică camioanele toate, în loc să plece la 12 noaptea, să plece la 9 seara, la 10 seara –, atâta timp cât nu e dublată de o investiție a statului în infrastructură“, explică el.

Exemplul concret: „Pe Valea Oltului, de două ori pe săptămână cel puțin, un TIR se pune de-a curmezișul. Accidente, au căzut pietre din munte și așa mai departe. Și tu ai pierdut, toată investiția asta este praf care ți se scurge printre degete, atâta timp cât nu există infrastructură“.

„O culoare politică“: singura presiune din partea statului în 27 de ani

Felix Pătrășcanu spune că, în cei 27 de ani de existență a FAN Courier, compania nu a fost niciodată direct presată politic – cu o singură excepție.
„O singură dată, acum mulți ani în urmă, am fost întrebați la un control de la Garda Financiară – noi, ANAF atunci – și ni s-a spus că ar trebui cumva să avem și noi «o culoare politică». Că e mai bine așa. Ni s-a sugerat. Niciodată n-a mai venit nimeni să facă push pe ideea asta“, povestește fondatorul FAN Courier.

El compară situația cu cea din alte state din regiune: „Am văzut la niște colegi de-ai noștri care au ieșit, iată, în Ungaria pe vremea lui Orban, cărora li s-a spus «vinzi compania pe 10 milioane». «Păi, da, compania mea face 100 de milioane». «Nu, vinzi pe 10 milioane, pentru că s-ar putea să nu mai vinzi deloc, să dispari de aici»“.

Apărarea democrației

Felix Pătrășcanu a vorbit și despre fractura socială apărută după alegerile din 2024, pe care o consideră „înspăimântătoare“ pentru mediul de afaceri.
„Ne-am scindat foarte tare și nu mai acceptăm niciun fel de… oricât de evidente par lucrurile, realizări, chiar și nerealizări – le ducem în derizoriu, adică să nu le mai recunoaștem“, spune antreprenorul. Mai mult, „se contestă valori clare, valori clare. Cuvinte, expresii, comportamente“.
În opinia sa, o democrație fragilă – cum este cea românească – depinde de instituții puternice, iar instituțiile puternice depind de „oameni de stat“, nu de „politicieni“. „Sunt foarte mulți politicieni la noi, dar oameni de stat foarte puțini.“

De ce ezită antreprenorii să intre în politică

Cazul fostului vicepremier Dragoș Anastasiu și valul de „hate“ primit de Oana Gheorghiu, fondatoarea Asociației Dăruiește Viață, sunt, pentru Felix Pătrășcanu, ilustrarea exactă a motivelor pentru care antreprenorii ezită să intre în politică.
„Ce au încercat unii dintre noi… Dacă vrei să dau un exemplu al vicepremierului Anastasiu, care a fost și așa ni s-a arătat un pic bețișorul acolo, degetul, și ni s-a spus «ăsta e terenul nostru de joacă», sau cel puțin așa am interpretat noi atunci. «Căutați-vă de business-urile voastre, politica o facem noi»“, spune antreprenorul.
Antreprenorii sunt obișnuiți cu negocieri directe, mai spune el, dar se descurcă greu în jocurile politice unde „trebuie întotdeauna să te uiți și în spate. Și vii pe filiere – «de al cui ești, din partea cui ești, ce gânduri ai, pe cine reprezinți» –, nu ceea ce cunoști, ceea ce vrei să faci“.
Soluția pe care o vede: intrarea în grup, nu individual. „Eu cred că dacă oamenii de afaceri vor să intre în politică, ar trebui să o facă în grup. Să o facă în echipă. Nu poți să te duci de unul singur, pentru că ești secerat repede.“

„Negociem bun-simțul și valorile“

În final, Felix Pătrășcanu sintetizează miza momentului într-o frază: problema fundamentală nu mai este economică, ci valorică.
„Începem să discutăm – noi nu mai discutăm acum, noi nu mai negociem lucruri simple, care sunt de negociat. Noi negociem valori. Noi negociem bun-simț. Noi în momentul de față negociem bun-simțul și valorile. Asta negociem noi acum. Și eu nu pot să trec peste chestia asta. Asta nu se negociază niciodată.“

Antreprenorul rămâne însă optimist – „dar optimist și cu un pic de management al riscului“, atrage el atenția.