Mediul de business este precaut, dar în continuare antreprenorii își asumă anumite planuri, oportunitățile sunt la orizont, iar optimismul prinde din ce în ce mai mult contur, mai ales cu o perspectivă de creștere economică pentru anul 2024

♦ Economia a început cu o oarecare timiditate în prima parte a anului, dar a reluat trendul de creștere ♦ Mediul de business și bancherii trebuie să fie precauți cu privire la anumite aspecte, dar proiectele de investiții au revenit ♦ Dacă ne uităm la bugetul Uniunii Europene până în 2027, 1 din 3 euro este direcționat către economia verde, către companiile care susțin zona de tranziție către o economie verde.

Mediul de afaceri începe să se uite cu optimism la anul 2024, așteptările și previ­ziu­nile vin cu creștere eco­nomică în România și perspective bune privind viitoare reduceri ale dobânzilor, ceea ce înseamnă că inflația va intra pe un trend descedent, în timp ce economia va performa. În același timp, planurile de investiții ale antreprenorilor sunt deja construite, noua paradigmă a oportunităților îndreaptă atenția puțin mai mult către zona de economie verde și sustenabilitate, iar fondurile europene și programele de sprijin vin să amelioreze reticența și să încurajeze transformarea. Acestea au fost câteva din concluziile care s-au desprins din discuțiile care au avut loc în cadrul conferinței ZF Investiți în România, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu CEC Bank, la Cluj-Napoca.

Bogdan Neacșu, președinte al CEC Bank, a explicat că deși economia a început cu o oarecare timiditate sau încetinire în prima parte a anului, ulterior și-a reluat trendul de creștere precum în anii anteriori.

„Cred că economia românească perfor­mează bine și va performa foarte bine din punct de vedere macroeconomic.  Sigur că sunt elemente la care trebuie să fim atenți, care manifestă precauție, dar altfel vedem în continuare că proiectele de investiții au reve­nit în atenția noastră. Eu sunt foarte pozitiv și noi, ca bancă, avem câteva segmente la care ne uităm permanent. Nu înseamnă că excludem de la finanțare diferite segmente, dar ne uităm foarte mult la energie, ne uităm la agricultură, ne uităm la mare infrastruc­tură, ne uităm în zona logistică, ne uităm la consum“, susține Bogdan Neacșu.

În același timp, președintele CEC Bank a mai adăugat că antreprenorii sunt precauț, ceea ce este un lucru bun pentru că înseamnă că se uită mult mai atent la deciziile eco­nomice pe care trebuie să le adopte, iar un proiect finanțabil pentru bancă presupune să acopere, să producă o marjă operațională suficient de mare astfel încât să-și acopere cheltuielile de operare, nu neaparat ratele bancare.

Din perspectiva lui Raul Ciurtin, acțio­nar în cadrul Verdino Green Foods, în indus­tria alimentară în care activează compania sa, el suține că au fost active în ultimele luni două programe mari multianuale, iar jucătorii din industrie deja au depus proiecte pe ambele programe.

„Pentru industria alimentară au fost active în ultimele luni două programe mari multianuale, primul se numește INVESTALIM, ajutor de stat și al doilea se numește DR 22 pentru industrie, ambele cu bugete multianuale de 150 mil. euro. Pe ambele sesiuni s-au depus proiecte de către industrie proiecte de peste 1 mld. euro. Asta arată foarte clar nevoia industriei de a se înnoi, de a face lucruri, de a urmări tendințele și nevoile consumatorului“, a explicat Raul Ciurtin.

Pe zona de energie, piață pe care acti­vează Electrogroup, Teofil Mureșan, acțio­narul companiei, susține că cifrele macroeco­nomice arată bine, România are creștere economică, nu a intrat în recesiune și se află printre primele țări din Europa ca și creștere economică. În ceea ce privește piața de ener­gie, el a mai adăugat că sunt foarte multe proiecte de investiții în România și Europa, pe energie regenerabilă în primul rând.

„Odată cu scăderea prețului la energie devine o amenințare pentru că planul de busi­ness ar putea să nu mai fie atrăgător pen­tru finanțatori. Probabil în jurul a 20-30% dintre proiecte ar putea vedea și faza de implementare. Deși în momentul acesta, dacă privim astăzi pentru anul acesta consumul redus ar putea fi înșelător pentru că Europa va reveni cu capacități de producție. Germania, motorul economiei, o să revină odată cu celelalte țări, iar consumul o să crească din nou. România se plasează într-o zonă în care poate oferi un preț mic la energie și va fi un driver, un element care va putea atrage investițiile în zona de producție de energie electrică, mai ales dacă aceste unități de producție, fabrici, vor fi în apropierea centralelor electrice“, a explicat Teofil Mureșan.

Bogdan Neacșu, președinte, CEC Bank

► Economia a început anul cu o oarecare timiditate, cu o ușoară încetinire în prima parte a anului, dar care ușor-ușor a revenit în trendul ei de creștere, așa cum am fost învățați în anii anteriori. Cred că economia românească performează bine și va performa foarte bine din punct de vedere macroeconomic.

► Sunt elemente la care trebuie să fim atenți, care manifestă precauție, dar altfel vedem în continuare că proiectele de investiții au revenit în atenția noastră. Antreprenorii își asumă foarte multe lucruri.

► Noi, ca bancă, avem câteva segmente la care ne uităm permanent. Nu înseamnă că excludem de la finanțare diferite segmente, dar ne uităm foarte mult la energie, ne uităm la agricultură, ne uităm la mare infrastructură, ne uităm în zona logistică, ne uităm la consum.

► Dacă anul trecut piața noastră de produse bancare în zona persoanelor fizice a fost într-o oarecare scădere, acum vedem o revenire spectaculoasă, vedem iarăși o revenire în ce înseamnă creditele de investiții în zona companiilor. 

Adina Călin, director direcția produse și servicii bancare, CEC Bank

► Uitându-mă pe cifre, deși primul trimestru la nivel bancar nu este dintre cele de vârf, am pornit bine anul și cred că avem șanse să depășim ceea ce am făcut în anul anterior.

► Partea de sustenabilitate este hot topic. În momentul de față, dacă ne uităm la bugetul Uniunii Europene până în 2027, 1 din 3 euro sunt direcționați către economia verde, către companiile care susțin zona asta de tranziție către o economie verde. Foarte multe fonduri merg în zona aceasta și noi ne pregătim în intern pe zona de sustenabilitate.

► În momentul de față, obiectivul este de a ne adapta cu toții către o economie verde. Avem acel target al Uniunii Europene să scădem gazele cu efect de seră, până în 2030, respectiv amprenta de carbon cu 55% față de anul 1990 și să ajungem la zero în 2050. Între aceste perioade, fiecare companie trebuie să-și seteze propriile ținte.

► Nu există o obligație de a scădea cu un anumit procent de la an la an sau să excludem anumite industrii de la creditare.

Ionuț Lianu, CFA, ofițer șef management active și pasive, CEC Bank

► Vedem o reziliență foarte bună a economiei, creștere în continuare, în ciuda nivelurilor dobânzilor care sunt peste cele din zona euro și, de asemenea vedem că se întâmplă o scădere a inflației, se întâmplă și în România, dar există o reziliență a acestei inflații core care exclude practic efectele sezoniere sau incidente ale crizei energetice, adică exclude prețul energiei.

► Inflația core se referă în special la salarii, la servicii și aici lucrurile stau mult mai echilibrat, adică încetinirea se produce mai încet decât așteptările inițiale, cel puțin cum erau așteptările acum câteva luni.

► Se vorbește de o începere a ciclului de scăderi, am văzut în regiune deja scăderi de dobânzi în alte țări – Polonia, Ungaria. Dar dinamica acestor scăderi va fi corelată cu evoluția inflației și mersul economiei. În al doilea rând, noi ne așteptăm ca acest ciclu de scăderi să se termină la niveluri mai ridicate decât de unde am pornit.

Dan Tarcea, viceprimar, municipiul Cluj-Napoca

► Eu aș spune că precauție este cuvântul de ordine. Acesta este semnalul care vine din partea mediului de afaceri. Am văzut acest lucru și la numărul de solicitări de autorizații de construire, am văzut acest lucru și la participările la diverse licitații.

► Categoric mediul de afaceri s-a mișcat mai repede și se mișcă mai repede decât administrațiile. Noi suntem de foarte multe ori ca un elefant într-un magazin de bibelouri în mediul privat, în momentul în care ai identificat că ceva nu funcționează, ai schimbat și în două săptămâni lucrurile ai putea să le pui pe alt făgaș.

► Aici lucrurile sunt puțin mai complexe, sunt mai multe proceduri și nu ai atâta mobilitate în luarea unei decizii. 

Teofil Mureșan, acționar, Electrogrup

► Sunt foarte multe proiecte de investiții în România și Europa, energie regenerabilă în primul rând. Odată cu scăderea prețului la energie devine o amenințare pentru că planul de business ar putea să nu mai fie atrăgător pentru finanțatori.

► Probabil că în jurul a 20-30% dintre proiecte ar putea vedea și faza de implementare. Deși în momentul acesta, dacă privim astăzi pentru anul acesta, consumul redus ar putea fi înșelător pentru că Europa va reveni cu capacități de producție.

► Germania, motorul economiei, o să revină odată cu celelalte țări, iar consumul o să crească din nou. România se plasează într-o zonă în care poate oferi un preț mic la energie și va fi un driver, un element care va putea atrage investițiile în zona de producție de energie electrică, mai ales dacă aceste unități de producție, fabrici, vor fi în apropierea centralelor electrice.

Ioan Hosu, profesor universitar, UBB Cluj, șeful departamentului de comunicare și relații publice, UBB Cluj

► Eu reprezint centrul pentru programe europene. Anul trecut au fost 34 de proiecte beneficiari sau parteneri, 80 mil. euro doar fonduri europene din afară, nu din România, fără cercetare, fără programele de mobilități Erasmus, fără banii de la guvern pentru educație.

► Cam jumătate din bugetul UBB vine de la guvern, restul vine din alți bani. Deci Universitatea nu este finanțată de stat, de fapt noi avem 51% resurse extra bugetare.

► Noi traversăm un proces de acomodare la noi provocări. Oamenii nu mai vor 3-5 ani de facultate. Politica la nivel european este de schimbare către microcredite, unde trainingul și formarea o fac antreprenorii.

Raul Ciurtin, acționar, Verdino Green Foods

► Cred că jucătorii din industrie, cei mai mulți dintre ei, se uită foarte atent la schimbarea de comportament a consumatorului și cu siguranță foarte mulți din jucătorii din industrie se uită și au planuri concrete de a investi în capacități noi și în special în eficientizare.

► Pentru industria alimentară au fost active în ultimele luni două programe mari multianuale, primul se numește INVESTALIM, ajutor de stat și al doilea se numește DR 22 pentru industrie, ambele cu un buget anual de 150 mil. euro.

► Pe ambele sesiuni și proiecte s-au depus proiecte de către industrie de peste 1 mld. respectiv pe un buget de co-finanțare de 150 mil. s-au pus proiecte de către industrie de peste 1 mld. Asta arată foarte clar nevoia industriei de a se înnoi.