Medic ieftin, caut spital privat

“Recent m-a sunat un prieten sa-mi spuna de prietena lui, medic in Franta, care la intoarcerea in tara ar vrea sa discute despre o posibila angajare la noi”, spune Sergiu Negut, directorul executiv al Centrului Medical Unirea (CMU), una dintre principalele companii de pe piata serviciilor medicale private. CMU nu este la prima discutie de acest gen; pana acum, compania fondata de Wargha Enayati, un medic german stabilit in Romania, a reusit sa repatrieze zece medici plecati sa studieze sau sa profeseze in strainatate.

Unii dintre ei si-au continuat activitatea profesionala, iar altii au fost adusi in functii executive, asa cum este cazul lui Iosif Niculescu, directorul maternitatii CMU, inaugurata la sfarsitul lui 2008. Specializat in obstetrica-ginecologie, el isi incepe activitatea profesionala in 1982, iar dupa zece ani emigrezeaza in strainatate, in Africa de Sud si mai apoi in Germania, de unde revine in 2008 pentru a se ocupa de noul spital CMU.

Dincolo de motivele personale care au avut mult de cantarit in decizia sa, intoarcerea lui Niculescu ar fi fost foarte putin probabila acum cativa ani, cand a inceput exodul medicilor in strainatate; cat despre sistemul medical privat, acesta era prea putin dezvoltat pentru a se constitui intr-o alternativa serioasa la oferta celui public. Acum insa, situatia se poate schimba. Nivelul salariilor din sistemul privat de servicii medicale, desi nu ajunge la cel din Occident, pare sa fi devenit suficient de atragator pentru a-i convinge pe unii medici sa revina in Romania. Castigul lunar intr-o clinica privata din Romania se poate situa astazi intre 3.000 si 4.000 de euro, dar poate sari si de 10.000 de euro in cazul unui specialist cu experienta mare, indica datele din piata. Companiile din domeniu evita sa confirme o suma sau alta; putem insa face usor o comparatie daca urmarim grupurile virtuale de discutii ale medicilor.   “Orientativ, un medic la apogeul carierei are un salariu de 5.000-10.000 de euro net”, spunea un utilizator al unui forum dedicat romanilor care traiesc in Franta, intr-un mesaj postat in 2007. Dar, atragea el atentia, este vorba despre veniturile doctorilor francezi, nu despre cele ale emigrantilor, care au mai putina experienta acolo si deci un salariu mai mic. Chiar si asa, foarte marile decalaje de acum un deceniu dintre Occident si sistemul privat din Romania s-au mai estompat. Optiunea de a se intoarce sa lucreze la stat aproape ca nici nu este luata in calcul de medicii repatriati, in conditiile in care remuneratiile in acest caz sunt net inferioare – mai putin de 300 de euro pentru un medic cu experienta minima.    “Medicii din sistemul privat sunt mai bine platiti decat cei de la stat, pentru ca noi trebuie sa le acoperim acestora din urma si spagile. In plus, la stat sunt niste grile foarte stricte – statul nu poate plati mai bine un medic care a facut un stagiu de pregatire in Franta, de pilda, dar noi putem”, afirma directorul executiv al CMU. Bineinteles ca nu ne putem astepta la valuri de repatriati in domeniul sanitar, dar numarul CV-urilor depuse in tara a crescut in ultima perioada, spune Negut.

Sa fie de vina criza financiara? Marii jucatori din piata nu confirma ipoteza, dar sustin ideea ca actualul context economic ar putea pune frana migratiei catre Occident a cadrelor medicale. Cele mai recente statistici ale Colegiului Medicilor din Romania, care dateaza din toamna lui 2008, arata ca 4% dintre medici (dintr-un total de circa 47.000) au solicitat aprobarile necesare pentru a pleca sa lucreze in strainatate – o pondere alarmant de ridicata, potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii (OMS), pentru care un nivel de 2% inseamna “cod rosu”, adica un temei suficient pentru ca intregul sistem sanitar sa intre in criza.   De altfel, criza e un cuvant deseori folosit cu referire la sistemul sanitar, in alt context decat cel economic actual, pentru ca sanatatea in general nu este un sector care sa fie puternic afectat de criza financiara. Totusi, stagnarea sau scaderea veniturilor populatiei va lovi mai ales furnizorii privati de servicii medicale, pentru ca o restrangere a veniturilor va insemna renuntarea la acele cheltuieli care nu sunt considerate de stricta necesitate. In aceasta categorie ar putea fi incluse si serviciile medicale, cu atat mai mult cu cat nu exista un pachet minim bine definit de servicii oferite gratuit de catre stat. Teoretic, aproape orice serviciu medical poate fi decontat de Casa Nationala de Asigurari si, deci, furnizorii de servicii medicale nu-si pot construi o oferta realmente complementara celei din spitalele publice.   Impactul crizei va fi mai puternic resimtit la nivelul cumpararii de noi abonamente de tip corporatist (unde companiile platesc pentru abonamentele angajatilor), segment in care CMU este lider. “In ceea ce priveste cheltuielile pe termen lung, este posibil sa se reduca achizitiile de noi abonamente pentru companii. Sa tinem cont ca pana nu de mult companiile angajau, angajau, dar din toamna am observat ca aceasta nu se mai intampla”, declara Negut. El estimeaza ca piata de profil a crescut in 2008 comparativ cu anul precedent cu 20-30%, pana la circa 400 de milioane de euro, iar pentru 2009 prognozeaza, cu prudenta, un avans de 15-20% – “si e o estimare numai pana in noiembrie, intr-o perioada cand inca nu am vazut aproape nimic din recesiune”.     Ei s-au intors in tara