Mecanismele comerciale prin care clienții devin dependenți de creditele cu dobânzi uriașe

Cea mai scumpă formă de creditare din România îi face pe mulți dependenți de banii împrumutați, dat fiind că unele IFN-uri îi stimulează prin campanii agresive de marketing să devină clienți fideli, oferind condiții de creditare mai bune după primul împrumut. Compania Ferratum acceptă cereri prin SMS încă de la al doilea credit și mărește suma împrumutată de cinci ori, iCredit oferă cadou ceasuri, genți și truse de manichiură, în timp ce Provident oferă condiții preferențiale, însemnând până la 30% reducere din costul total al creditului pentru clienții vechi. În plus, cei care le recomandă prietenilor un împrumut de la Provident primesc acasă în numerar suma de 70 de lei pentru fiecare client câștigat de companie. 

În cazul Viva Credit, clienții revin pentru noi împrumuturi, însă proprietarul companiei consideră imorală prac-tica discounturilor acordate la infinit: „A fost o decizie strategică. Nu vreau să leg clientul de mine, ci să împrumute banii, să-i restituie și să revină doar când are nevoie. Este un domeniu în care ar trebui făcută puțină ordine. Timp de cinci ani am operat fără să ne ținem clienții legați de oferte“.

„iCredit oferă de multe ori credite acolo unde nicio altă instituție nu dorește să ajute. Modelul nostru de business presupune investiția în timpul alocat analizei fiecărei situații particulare pentru fiecare credit aprobat și ed-ucarea fiecărui client cu privire la produsele și serviciile oferite, astfel încât decizia să fie una informată, creditul aprobat să fie unul ușor rambursabil, iar mulțumirea să fie în primul rând din partea clientului“, spune Adrian Staicu, directorul de marketing al Easy Asett Management, companie care a dezvoltat brandul iCredit.

Psihologii contactați de Business Magazin cad de acord că fidelizarea clienților cu venituri mici este o prac-tică discutabilă a industriei. „Este legal, dar nu este moral să profiți de neputința unui om. Lipsa de orizont determină unele persoane să se gândească doar la clipa în care primesc respectivii bani, fără să țină cont la acel moment de valoarea sumei de rambursat. Nu este dependență, ci o disperare care întunecă gândirea“, observă psihologul Violeta Rotărescu.

„Nu cred că am avut niciodată misiunea de a salva oameni de la sărăcie. Sunt oameni cu venituri mici și medii, dar e nedrept să-i numim pe clienții noștri săraci. Noi suntem o alternativă de finanțare pentru o nevoie reală din piață“, spune și Vlad Șandru de la Provident.

Adriana Ahciarliu, secretarul general al ALB, observă că societățile care practică cele mai mari dobânzi de pe piață nu aplică o politică adecvată de provizionare tocmai pentru a-și putea permite un astfel de DAE, însă acestea sunt „acceptate și chiar căutate“ de către consumatorul lipsit de acces facil la o creditare bancară sau din zona IFN-urilor din Registrul Special.

„În ceea ce privește aspectele ce vizează politicile comerciale ale instituțiilor financiare nebancare, inclusiv perceperea de dobânzi și nivelul acestora, banca centrală nu are competențe legale în sensul reglementării unor astfel de aspecte ori administrării actelor normative în domeniu, fiecare entitate stabilind costurile aferente serviciilor prestate în contextul propriilor politici de afaceri și al cadrului concurențial în care acestea își desfășoară activitatea“, susțin oficialii BNR.

Astfel, orice aspecte referitoare la costuri, obligațiile creditorilor de informare a solicitanților de credit legate de costurile contractării unei finanțări, conținutul minim al contractelor de credit, modalitatea prin care per-soanele fizice iau cunoștință și acceptă condițiile contractuale, precum și alte elemente ce țin de protecția consumatorului de servicii financiare intră sub incidența Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor (ANPC). BNR gestionează și Centrala Riscului de Credit (CRC), în cadrul căreia sunt raportate la nivel individual creditele și/sau angajamentele persoanelor fizice și juridice al căror nivel cumulat la nivel de debitor depășește limita de 20.000 lei, unde se încadrează 45 de instituții financiare nebancare incluse în Registrul Special. Însă nu și jucătorii care acordă credite sub această valoare. Sute de mii de clienți datorează jumătate de miliard de euro după ce au contractat creditele cu cele mai mari dobânzi de pe piață. Businessul IFN-urilor care oferă cei mai scumpi bani din România generează constant întrebări despre capacitatea BNR sau ANPC de reglementare a pieței și de educare a clientului nedorit de bănci și sensibil la tehnici persuasive de marketing.