Mazda aruncă CX-3 în lupta pentru cotă de piață în sectorul care a explodat în criză
După ce a privit de la distanță cum SUV-urile subcompacte devin sectorul cu cea mai mare creștere pe adormita piață auto europeană, Mazda vrea să recupereze timpul pierdut și aruncă în joc modelul care să se lupte cu Renault-Nissan, General Motors și Peugeot Citroen.
“Segmentul a explodat. Este sectorul cu cea mai mare creștere pe piața europeană.” Cuvintele vicepreședintelui comunicării de la Mazda Europa anunțau intrarea japonezilor pe piața SUV-urilor mici, de oraș, o piață care a crescut mult în criză, pe fondul nevoii constructorilor de mașini de a-și crește oferta, dar și a apetitului pentru garda la sol mai înaltă decât altădată.
Cererea crescută pentru SUV-uri subcompacte a urcat vânzările pe piața europeană cu 56% în 2014 față de anul precedent, iar analiștii estimează să ajungă la 810.000 de unități până la sfârșitul anului 2017. Chiar în acest an, aceiași analiști spun că SUV-urile subcompacte vor depăși segmentul mașinilor de familie nonpremium. Vânzările de sute de mii de unități se da-torează unor pariuri curajoase, dar câștigătoare ale producătorilor, deși unii au agreat că plusurile spectaculoase s-au ali-mentat și prin canibalizarea cu modele deja disponibile pe piață și nu doar prin cucerirea de noi clienți.
Segmentul mașinilor subcompacte, dominat de Ford Fiesta, Renault Clio și Volkswagen Polo, cel mai reprezentativ pe piața europeană, a scăzut în materie de vânzări cu aproape 3% anul trecut, de la 2,7 la 2,6 milioane, tocmai pe seama alimentării cererii pentru SUV-uri de talie mică, potrivit companiei de consultanță IHS Automotive. ”Canibalizarea cu SUV-urile subcompacte era inevitabilă, dar a depășit prognozele făcute de Renault și Peugeot„, spune Jonathon Poskitt, specialist în prognoze al LMC Automotive, referindu-se la vânzările în scădere ale Renault Clio și Peugeot 208. Per total, cota de piață a mașinilor subcompacte a co-borât de la 28% în 2003 la 22% în prezent.
Modelele noi ar urma să mai domolească avântul SUV-urilor mici. În prima ju-mătate a anului 2014, Renault Captur a raportat aproape 90.000 de unități vândute, fiind urmat de Peugeot 2008 cu 73.000 de unități și Dacia Duster cu 66.000 de mașini vândute. Opel Mokka și Nissan Juke trec și ele de 50.000 de mașini vândute în semestrul întâi. Mazda a intrat în acest joc cu noul model CX-3, japonezii raportând în 2014 vânzări în creștere cu 20% pe bătrânul continent și profituri record, după cum arată oficialii companiei.
Circa 150.000 de astfel de SUV-uri ar urma să fie produse în uzina de la Hiroshima, dintre care un sfert vor lua calea Europei, ceea ce ar permite dezvoltarea brandului Mazda și în viitor. Mașinile asiatice au câștigat teren în ultimii ani, fiind percepute de către consumatori drept mai fiabile decât cele ale rivalilor europeni. Cumulat, Toyota, Nissan, Hyundai, Kia, Mazda, Suzuki, Honda și Mitsubishi au făcut ca în 2014 una din cinci mașini vândute în Europa să provină din Japonia sau din Coreea de Sud.
Dintre constructori, doar Toyota trece de pra-gul de 500.000 de unități. Odată cu lansarea noului CX-3, japonezii de la Mazda vor să repete creșterea din 2014, întrecută doar de Mitsubishi, și să treacă pragul de 200.000 de unități pe piața europeană. Mazda a vândut pe piața din România 803 mașini în 2014, cu circa o treime mai mult față de anul 2013, cel mai bine vândut model fiind SUV-ul CX-5, cu 351 de unități și o creștere cu 39% comparativ cu perioada anterioară. Deși nu există un preț oficial pentru CX-3, pofta de SUV-uri a clien-tului român ar putea să mai apropie rezultatele Mazda de cele peste 2.000 de unități vândute anual înainte de prăbușirea pieței și să facă din noul model unul dintre cele mai comandate de către clientul care alege să cumpere o mașină japoneză.
