Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure și fondator Re:Rise: „Faptul că o clădire nu are bulină nu înseamnă în niciun caz că ar fi sigură în caz de cutremur”

Pe 4 martie s-au împlinit 45 de ani de la ultimul mare cutremur din România și, chiar dacă amintirile tragediei au rămas întipărite în memoria colectivă a românilor, informațiile referitoare la vulnerabilitățile clădirilor în care trăim sunt în continuare neclare. Matei Sumbasacu, inginer specializat în cutremure și fondator al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic Re: Rise, a vorbit în cadrul ediției speciale a webinarului  Real Estate. Real Talk  realizat de Storia.ro,  în parteneriat cu Business MAGAZIN, despre cele mai răspândite mituri legate de cutremur, inclusiv cel referitor la cunoscuta bulină roșie. 

Re:Rise reprezintă o asociație de voluntari cu activități axate pe reducerea riscului seismic, iar printre cele mai recente proiecte ale acesteia se numără un studiu realizat împreună cu Storia.ro axat pe analizarea unei serii de mituri pe care cei mai mulți dintre noi le consideră drept adevăruri referitoare la vulnerabilitățile clădirilor. În cadrul studiului, au măsurat diferite percepții ale românilor și au observat în ce măsură aceste percepții sunt accentuate sau diminuate în funcție de anumite caracteristici demografice și au testat, de asemenea, în ce măsură oamenii tind să creadă aceste mituri: „Am observat, de pildă, că riscul seismic este o temă mult mai prezentă în mentalul cuiva care trăiește în afara arcului carpatic, zonă mai supusă hazardului seismic, decât în cazul celor din zonele intracarpatice, cum ar fi județele din Transilvania”.

Matei Sumbasacu observă că există oameni informați și care știu la ce să se uite când vine vorba despre mutarea într-o locuință nouă, dar majoritatea nu cunoaște aceste aspecte. 

Spre exemplu, puțini știu că formularea „fără risc seismic” reprezintă un mit, în contextul în care nu există clădiri fără un risc seismic în zonele predispuse la cutremure. „Într-o zonă expusă hazardului seismic, unde se întâmplă cutremure, nu există clădiri fără risc seismic, există clădiri care au un nivel de risc seismic scăzut și clădiri cu un nivel mare de risc seismic, dar nu există clădiri fără niciun fel de risc. Nu există clădiri invulnerabile la cutremur, nici măcar centrala de la Cernavodă sau Casa Poporului nu sunt într-o astfel de categorie. Acea formulare are legătură cu faptul că acea clădire nu se găsește pe listele de clădiri expertizate”, explică Matei Sumbasacu. 

Listele clădirilor expertizate includ acele clădiri la care s-a uitat cineva și a înregistrat oficial rezultatul expertizării la Primărie, dar mai sunt multe alte clădiri care nu au fost expertizate -nici măcar 2% din fondul construit al Bucureștiului nu a fost expertizat din punct de vedere seismic. În acest context, ar fi de preferat ca o clădire să fie încadrată într-o clasă de risc seismic III sau IV, care reprezintă clasele cele mai sigure, decât să nu apară pe o astfel de listă, fiindcă acest lucru înseamnă doar că nu s-a uitat nimeni la acea clădire. „Dacă clădirea respectivă nu are bulină, există mai multe riscuri. Există riscul ca, în primul rând, aceasta să fie încadrată în clasa I de risc seismic, adică să aibă bulină, dar bulina să nu apară pe fațadă. S-au demontat foarte multe buline – în București și în alte părți. De fapt, foarte multe buline roșii nici nu prea există; cel puțin în București, cam toate bulinele roșii s-au transformat în buline albe ca urmare a faptului că soarele le-a decolorat.”

În prezent, există foarte multe clădiri pentru care știm că riscul este la fel de mare, precum la cele din clasa I de risc seismic, dar care nu au bulină, fiindcă sunt incluse în așa-numitele categorii de urgență, aflate în listele de pe site-ul Primăriei și clasificate în baza unor criterii mai vechi: „În acele categorii de urgență găsim clădiri care au fost expertizate în anii ‘90 după alte standarde și alte metode de clasificare a vulnerabilității și au fost găsite ca fiind foarte vulnerabile, iar după 1997 s-a schimbat sistemul de clasificare”. 

Pe listele din București se află aproximativ 1.500 de clădiri înscrise în categoriile de urgență, clădiri care la reexpertizare(care este obligatorie pentru acele clădiri) ar intra, foarte probabil, în clasa I de risc seismic. Așadar, când vorbim despre faptul că o clădire nu are bulină trebuie să analizăm dacă respectiva clădire apare pe lista categoriilor de urgență (situație ce înseamnă că ar putea fi inclusă în clasa I de risc seismic),  dacă ar merita bulină, o așteaptă sau este înscrisă în clasa a II-a de risc seismic. Aceasta din urmă se referă la clădirile în cazul cărora există un risc major de avarii structurale în cazul unui cutremur. Pe scurt, faptul „că o clădire nu are bulină nu ne spune în niciun caz că ar fi sigură”.

Clasa a III-a de risc seismic include clădirile în care se așteaptă avarii în cazul unui cutremur mare, dar non-structurale, iar clasa a IV-a de risc seismic încorporează clădirile al căror comportament este în linie cu standardele actuale, acele clădirice s-ar comporta la fel de bine ca o clădire nouă.

De ce nu au fost expertizate toate clădirile din Capitală? „Nu este un deziderat expertizarea tuturor clădirilor din București, aceasta fiind o unealtă foarte greoaie de estimare a vulnerabilității și a riscului seismic la scară largă. Expertizarea unei clădiri este un proces care necesită resurse – atât umane – oameni foarte specializați; dar și timp, și bani, este un proces costisitor din toate punctele de vedere și este foarte potrivit, atât pentru a estima vulnerabilitatea unei clădiri, cât și pentru a propune niște soluții de intervenție. Însă, pentru că expertizarea a evoluat într-un proces complicat, ne-am legat de mâini și de picioare și am ajuns în situația în care să nu vedem pădurea de copaci: ne uităm cu lupa la fiecare copac, dar nu știm cât de mare este pădurea – adică toată vulnerabilitatea clădirilor din București.” Matei Sumbasacu menționează că există inițiative la nivelul Ministerului Dezvoltării Regionale, reforme care au fost incluse și în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care vizează dezvoltarea unei unelte care să ajute la evaluarea la scară largă a fondului construit. „E adevărat, poate ne vor scăpa niște detalii, pasul următor ar fi să ne uităm cu lupa acolo unde va fi nevoie și să prioritizăm expertizarea, acesta este planul pentru următorii ani.”

Din datele pe care Re: Rise le are, incomplete până acum, există mai multe zone riscante în București. „În mod evident vorbim despre centrul Capitalei. Orașul a crescut concentric, cu nucleul său de clădiri, stratul cel mai vechi de clădiri fiind concentrat în mijlocul orașului. Avem acolo, de asemenea, străzi înguste și o posibilitate de blocare a unor segmente de drumuri după cutremur, ca urmare a faptului că vor apărea acolo dărâmături.” În cadrul asociației au construit o platforma, dupacutremur.ro, unde au centralizat mai multe informații referitoare la starea clădirilor din Capitală, inclusiv o hartă a zonelor de dărâmături aferente fiecărei clădiri vulnerabile, din clasele I și II de risc seismic, precum și din categoriile de urgență. Din acea analiză reiese că centrul Bucureștiului are un risc foarte mare de a fi izolat, în special anumite zone din acesta, cum ar fi zona Hristo-Botev-Colței; Calea Victoriei și diferite străzi adiacente. Tot pe acea hartă, cei care au curiozitatea pot observa și situația cartierelor „dormitor”: „Să spunem Doamna Ghica: dacă ne uităm în acea direcție, vedem cum unele clădiri apar a fi vulnerabile, altele nu apar, acestea fiind clădiri tip, făcute de aceiași oameni, în același timp aproape, cu aceleași materiale, singurul lucru care diferă în mod semnifcativ, de la clădire la clădire, este stratificația geologică, straturile de pământ pe care este construită clădirea. Ne întrebăm – când vedem de exemplu la Doamna Ghica că 3 din cele 20 de blocuri identice au fost încadrate în categorii de urgență sau în clasa I sau II de risc seismic, ce se întâmplă cu celelalte clădiri similare?”

Motivul este că acestea nu au fost expertizate, explică specialistul, care punctează și că dacă o expertiză s-ar realiza în cazul acestora ar intra, foarte probabil, în clasa I sau II de risc seismic. Menționează, de asemenea, că o problemă despre care nu se vorbește încă suficient și care probabil va deveni o temă în următoarea perioadă ține de blocurile din secțiuni tip, din cartierele dormitor. De exemplu, secțiunea OD (cu orientare dublă n.red.): „În 1977 a existat un colaps al unei secțiuni OD în cartierul Militari, iar în tot Bucureștiul există astfel de clădiri . Aceste clădiri tip au fost analizate ulterior și s-au găsit vulnerabilități inerente ale acestui tip de secțiune, care apare în nenumărate locuri din București, iar blocurile care sunt construite conform secțiunii OD sunt foarte vulnerabile. „Nu putem vorbi despre zone periculoase fiindcă nu avem suficiente date ca să facem o comparație între centrul Bucureștiului și cartierele dormitor, unde nu s-au făcut atât de multe expertize și care par astfel mai puțin vulnerabile”.

Citiți mai multe despre cum să identificați vulnerabilitățile unei clădiri în caz de cutremur, precum și despre ce puteți face într-o astfel de situație, în următoarele articole rezultate webinarului Real Estate. Real Talk by Storia.ro, care l-a avut ca invitat pe Matei Sumbasacu, structurist și fondator al Asociației pentru Reducerea Riscului Seismic Re:Rise. 

Storia.ro e platforma de imobiliare cu cele mai multe anunțuri din piață – peste 200.000. Lansată de OLX, aceasta primește peste 5 milioane de vizite lunar, putând fi accesată atât de pe desktop, cât și prin aplicațiile de iOS și Android. Prin adăugarea KIWI Finance în portofoliul OLX Group, utilizatorii Storia.ro pot beneficia gratuit de serviciile profesioniștilor pentru a identifica cea mai bună soluție de credit ipotecar și nu numai.