Home Actualitate Ce măsuri de sprijin cere industria de m...
Actualitate

Ce măsuri de sprijin cere industria de muncă temporară: Avem nevoie de subvenționarea parțială a salariilor, de eliminarea TVA pentru salarii și posibilitatea de a oferi salariatului zile liber

Industria de muncă temporară din România este legată de evoluția companiilor care utilizează astfel de servicii și este printre primele care conștientizează impactul crizei creat de pandemia de COVID-19 în economia locală, cred specialiștii din piață. Aceștia spun că industria a fost grav afectată de această criză, scăzând cu 30% până acum și cred că agențiile de muncă temporară trebuie sprijinit…

Ce măsuri de sprijin cere industria de muncă temporară: Avem nevoie de subvenționarea parțială a salariilor, de eliminarea TVA pentru salarii și posibilitatea de a oferi salariatului zile liber
Ce măsuri de sprijin cere industria de muncă temporară: Avem nevoie de subvenționarea parțială a salariilor, de eliminarea TVA pentru salarii și posibilitatea de a oferi salariatului zile liber · Foto: Business Magazin

Industria de muncă temporară din România este legată de evoluția companiilor care utilizează astfel de servicii și este printre primele care conștientizează impactul crizei creat de pandemia de COVID-19 în economia locală, cred specialiștii din piață. Aceștia spun că industria a fost grav afectată de această criză, scăzând cu 30% până acum și cred că agențiile de muncă temporară trebuie sprijinit de stat și după ce starea de urgență se va încheia.

„Munca temporară a urmat îndeaproape tendința la nivel de piață în perioada pandemiei, ea fiind legată de evoluția industriilor și a companiilor care utilizează munca temporară. Practic munca temporară a fost prima în care s-au văzut primele semne ale impactului pandemiei indiferent că au fost în sensul descreșterii volumului de business  sau al creșterii acestuia în industrii precum farma, IT, telecom unde comenzile rămân la un nivel ridicat“, a spus pentru ZF Sorina Donisa, CEO al firmei de recrutare și închiriere de forță de muncă în regim temporar APT Resources & Services, parte a Prohuman Grup. Una din măsurile așteptate de CEO-ul APT este subvenționarea parțială a salariilor cu între 30% și 41,5% până la final de an.

„Mă aștept la o revenire treptată a economiei iar această măsură ar reduce povara financiară în vederea păstrării unui număr cât mai mare de angajați temporar. Dacă statul nu va aduce niciun sprijin, șansele ca numărul de angajați temporar să scadă drastic sunt foarte mari. Companiile nu au vizibilitate pe termen lung și nimeni nu știe ce va aduce un eventual al doilea val ca atare tendință de renunțare la angajați se poate agrava dacă nu există măsuri de sprijin în vederea relansării activității“, adaugă Sorina Donisa.

O altă măsură benefică ar fi introducerea posibilității agenților de muncă temporară de a compensa indemnizațiile de concediu medical ce ar trebui restituite acestora din bugetul FNUASS cu contribuția pentru asigurări sociale de sănătate pe care agentul de muncă temporară o achită pentru salariați. Astfel s-ar fluidiza circuitul acestor sume de recuperat de la stat prin compensarea lor cu datorii curente, explică CEO-ul APT.

O altă măsură de sprjin propusă de ea este posibilitatea acordării de către agentul de muncă temporară a unor zile libere plătite recuperabile în următoarele 12 luni fară caaceastea să fie considerate ore suplimentare la momentul recuperării lor.

„De asemenea, posibilitatea agentului de muncă temporară de a dispune unilateral efectuarea parțială a zilelor de concediu de odihnă în anumite perioade de întrerupere a activității, bineînțeles cu garanția unui minim de 10 zile lucrătoare de concediu lăsată la latitudinea angajatului“, adaugă Donisa.

Printre măsurile de sprijin propuse de ea este și introducerea posibilității angajatorului de a reduce unilateral programul de lucru, fie prin reducerea normei de munca de la 8 ore/zi la 6 sau 4 ore/zi, fie prin reducerea zilelor lucrate pe săptămână.

Cristian Huzău, country manager al firmei de recrutare Gi Group România, susține că este clar că industria forței de muncă temporară este grav afectată și are nevoie de sprijin financiar.

„Acest sprijin financiar nu este neapărat simplu, el având nevoie de susținere bugetară. Totuși, printre măsuri aș număra eliminarea TVA pentru salariile angajaților temporari, factura de agenții de muncă temporară în atenția utilizatorilor, potrivit contractelor de punere la dispoziție încheiate cu aceștia și menținerea TVA doar pentru comisionul încasat de agenții de muncă temporară. De asemenea, ne putem gândi la posiblitatea de a oferi salariatului zile libere recuperabile și angajatorilor opțiunea de a reduce programul de lucru“, a declarat Cristian Huzău pentru ZF.

În ceea ce privește subvenționarea salariilor după starea de urgență, este și el de părere că statul ar trebui să subvenționeze salariile într-o proporție de 30-40% pentru companiile direct afectate de COVID-19.

„De asemenea, șomajul tehnic poate fi menținut pentru industriile sensibile, gen HoReCa, cel puțin până își reiau activitatea. Nu în ultimul rând, părinții au nevoie de opțiunea de a rămâne acasă cu copiii, până când afterschool-urile sunt redeschise“, spune Huzău.

Industria de muncă temporară a fost afectată grav, scăzând cu cel puțin 30% până în acest moment, crede Cristian Huzău.  

„Acest procent va crește ținând cont că mulți angajați temporari sunt în șomaj tehnic. Mai mult decât atât, după reluarea activității, multe companii vor reduce numărul de angajați“.

Sorina Donisa, CEO-ul APT, spune că în această perioadă a observat trei tipologii de reacții în funcție de modul în care pandemia a afectat direct sau indirect companiile: firme care au fost direct afectate de starea de urgență și care au înghețat comenzile de recrutare/angajare urmate de suspendarea temporară a activității, au apelat la șomaj tehnic sau au renunțat la o parte din salariații temporari, companii care au făcut rapid mutarea activității online și întreg personalul și-a desfășurat activitatea de acasă și companii care în această perioada au avut și au în continuare nevoie de personal, iar volumul de activitate a crescut simțitor, precum companiile din telecom și din IT.

Cei mai mari zece furnizori de servicii privind forța de muncă au încheiat anul 2018 cu afaceri cumulate de peste 1,8 mld lei, în creștere cu 9% față de anul 2017, potrivit anuarului ZF „Cei mai mari jucători din economie“ care centralizează evoluția în business a peste 700 de companii din diverse sectoare de activitate.

Totodată, liderii industriei de recrutare au avut un profit cumulat de 37,5 milioane de lei, mai mare cu 56% față de anul 2017, deși numărul mediu de angajați ai acestora – care include și angajații temporar- a fost cu 10% mai redus față de anul 2017. 

Cei mai mari 10 jucători din industria serviciilor de resurse umane sunt Adecco România, Lugera, Manpower Group, Just Work Manpower, Gi Group, IHM Total Consult, Agenția de Servicii Professional, APT Resources & Services – Work Service Group, Temps HR, Smartree România.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună