Ce măsuri fiscale recomandă FMI României pentru reducerea deficitului: renunțarea la cota unică și trecerea la două cote de impozitare a veniturilor, de 15% și 25%, creșterea TVA, a accizelor și a impozitului pe dividende, precum și modificarea impozitului pe terenuri și clădiri

Fondul Monetar Internațional recomandă României adoptarea unui pachet de măsuri fiscale care să deplaseze sarcina fiscală dinspre impozitarea muncii, inclusiv contribuțiile sociale, către impozitele pe consum și, într-o mai mică măsură, pe capital, instituția estimând că, dacă sunt implementate integral, aceste propuneri pot genera venituri suplimentare de cel puțin 1,2% din PIB în 2025.

Cadrul fiscal pe termen mediu al României prevede ca deficitul fiscal să scadă treptat de la aproximativ 8% din PIB în 2024 la 7% în 2025 și 3% (sau mai puțin) până în 2031.

”Cu o marjă limitată pentru consolidarea cheltuielilor – având în vedere ponderea scăzută a cheltuielilor în PIB – mobilizarea veniturilor este imperativă. Asistența tehnică a FMI propune un pachet de reforme fiscale care vizează creșterea veniturilor, îmbunătățirea stimulentelor pentru muncă și eliminarea lacunelor pentru de planificare fiscală abuzivă. Principalele recomandări vizează deplasarea sarcinii fiscale dinspre impozitarea muncii (inclusiv contribuțiile sociale) către impozitele pe consum și, într-o mai mică măsură, pe capital. Recomandările, dacă sunt implementate integral, pot genera venituri de cel puțin 1,2% din PIB în 2025”, se arată într-un raport publicat de FMI.

Principalele recomandări ale FMI:

1. Taxele pe muncă

– trecerea de la cota unică de impozitare de 10% a veniturilor din muncă la un sistem cu două cote de impozitare, de 15% și 25%, cea din urmă fiind aplicabilă celor mai ridicate venituri. Pentru a reduce presiunea fiscală asupra muncii asupra majorității contribuabililor, Fondul recomandă reducerea semnificativă sau eliminare contribuției la asigurările de sănătate.

2. Impozitarea veniturilor de capital și a proprietății

– Impozitul pe dividendele distribuite persoanelor fizice ar trebui majorat de la 8% la 10%; fuzionarea impozitului pe terenuri și clădiri într-un singur impozit și reducerea scutirilor, oferind în același timp scutiri fiscale pentru persoanele vulnerabile sub alte forme; stimulentul fiscal pentru cercetare și dezvoltare ar trebui restructurat ca un credit fiscal rambursabi; pragul cifrei de afaceri pentru regimul microîntreprinderilor ar trebui redus substanțial de la nivelul său actual de 500.000 EUR, de preferință prin armonizarea acestuia cu pragul de înregistrare pentru TVA (88.500 EUR). Impozitarea profiturilor întreprinderilor poate fi îmbunătățită prin eliminarea creditului fiscal pentru sponsorizărilor corporative și înlocuirea scutirii de impozit pentru profiturile reinvestite cu un credit fiscal de până la 50% pentru investițiile eligibile, plafonat la 10% din impozitul pe profit datorat

3 Taxele pe consum

– Ratele reduse de TVA ar trebui majorate la rata standard, cu excepția, eventual, a alimentelor de bază (creșterea ar putea fi eșalonată în timp pentru a atenua impactul asupra prețurilor de consum); rata standard ar trebui să crească de la 19% la cel puțin 20% în 2025 și ulterior la 21%, aproape de media UE27 de 22% ; accizele trebuie ajustate la inflație; rata accizelor pentru vinurile liniștite și spumante ar trebui unificată la aproximativ 60 lei/hl  

”România are al treilea cel mai scăzut raport taxe/PIB din Uniunea Europeană, existând o marjă largă pentru ca politica fiscală să completeze transformarea digitală în curs a administrației fiscale, pentru a genera venituri suplimentare. Asistența tehnică a FMI, solicitată de ministrul de Finanțe, propune un pachet de reforme fiscale care vizează creșterea veniturilor, concomitent cu îmbunătățirea stimulentelor pentru muncă, rămânând atractive pentru investițiile de capital și eliminând lacunele pentru de planificare fiscală abuzivă. În loc să facă ajustările fiscale minime necesare pentru a salva pachetul de fonduri UE, presiunile asupra deficitului pot fi văzute ca o oportunitate pentru România de a face îmbunătățiri structurale importante în zona fiscală, în special prin transferarea sarcinii fiscale de la contribuțiile obligatorii de asigurări sociale și bazându-se mai mult pe impozitarea consumului și a veniturilor.”, se arată în raport.