Marți, premierul Florin Cîțu poate deschide câteva sticle de bere pentru a sărbători creșterea economică pe care o va anunța Statistica și ieșirea economiei din criza COVID-19. Acum să vedem cine achită nota de plată

Marți, 17 august 2021, ora 9.00, Institutul Național de Statistică va anunța evoluția economiei în T2/2021 și, implicit, în S1 2021, rezultat care va oferi economiștilor o estimare privind evoluția economiei României pe tot anul 2021.

Așa cum a evoluat economia în T2/2021, cu mult peste așteptări, creșterea economică pentru cel de-al doilea trimestru din acest an va fi între 13 – 15% față de T2/2020, trimestrul care a fost în lockdown și care a consemnat o scădere de 10% față de T2/2019.

Cu datele din T2/2021, economia României a recuperat deja ce-a pierdut în 2020, când a scăzut cu numai 3,9%, un rezultat neașteptat de bun și care acum ne aruncă în fruntea Europei în privința revenirii economice din pandemie.

Într-un anonimat total, de neînțeles, Comisia Națională de Prognoză, aflată în subordinea Guvernului, a publicat noile prognoze economice pentru 2021, prognoze care au stat și la baza rectificării bugetare de acum.

Creșterea economică din 2021 „crește” la 7%, de la 5% în primăvară sau 4,3% pe cât s-a construit bugetul la începutul anului.

Noul PIB, în valoare nominală este de 1.174,9 miliarde de lei, față de 1.116,8 miliarde lei, când s-a făcut bugetul, sau față de 1.040, 8 miliarde lei în 2020.

Dacă ritmul de creștere economică se menține, România va depăși și creșterea economică de 7%, și ne vom îndrepta spre 10%, cât estimează premierul Florin Cîțu.

Această reverire economică în V, pe care a mizat solitar, îl susține pe Premierul Florin Cîțu la Palatul Victoria și în lupta din PNL, și chiar în coaliția de guvernare, după episodul nemărturisit la timp, care îl ține în corzi de câteva zile, cu cele 2 zile de închisoare din SUA, de acum 21 de ani, din cauza conducerii sub influența băuturilor alcoolice, pe când era student.

Dacă Florin Cîțu crede că este ținut în viață de președintele Iohannis și de susținătorii lui din PNL, ca să nu mai vorbim de USR-PLUS, pentru că este noul lider politic al României, pentru că este un reformist economic, pentru că are vreo idee sau o viziune despre schimbările de care are nevoie România, și în special administrația publică, se înșală.

El stă la Palatul Victoria pentru că economia merge bine, pentru că băncile ne împrumută, pentru că bugetul are venituri în creștere și, deci, are bani de împărțit.

Propunerea lui Dan Vâlceanu, aliatul lui în lupta cu Ludovic Orban pentru președinția PNL, ca ministru al Finanțelor, este ca o butelie de oxigen când intri la ATI cu COVID-19.

Pentru că nimeni din actuala coaliție de guvernare, nici USR, nici UDMR, nu vrea să se sinucidă și să declanșeze o criză politică care ar da apă la moară  PSD și AUR, toți îl acceptă la Palatul Victoria.

Iohannis îl acceptă pe Cîțu, mai ales după episodul din ultimele zile, pentru că nu îl mai vrea pe Orban în fruntea PNL, nu că este îndrăgostit de realizările politice ale premierului.

Nici Iohannis nu este vreun mare reformator al statului.

Dar în spatele acestei reveniri și creșteri economice spectaculoase, se tot adună dezechilibre despre care premierul, cun un background de economist, nu prea vorbește – deficit comercial, deficit de cont curent, creșterea datoriei publice, lipsa unei politici energetice, care a adus și creșterea inflației și aproape cele mai mari prețuri la energie din Europa, într-o țară care se voia exportator regional de energie, și care sfârșește prin a importa energie.

O altă problemă, care ste lăsată să se umfle, este cea legată de deficitul comercial, pe care Comisia Națională de Prognoză îl estimează la 20 mld. euro în 2021, pentru a ajunge la nu mai puțin de 29 mld. euro în 2025. Deci an de an, deficitul comercial depășește 20 mld. Euro și crește progresiv.

Importurile cresc de la 91 mld. euro, la nu mai puțin de 120 mld. euro în 2025, pentru ca exporturile să crească de la 70 mld. euro, la 91 mld. euro.

Cum va putea România să ducă în spate an de an un deficit comercial de 125 mld. euro în următorii 5 ani?

Cum ar spune Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, dăm de lucru la alții în loc să dăm de lucru în țară!

Dacă importurile nu pot fi oprite administrativ într-o economie liberă, globalizată, pe care ne-o dorim, cum reducem deficitul comercial care ne mănâncă din creșterea economică și care, la un moment dat, va duce la o creștere mult mai mare a cursului valutar leu/euro, față de numai 10% în următorii 5 ani, cât arată datele Comisiei de Prognoză.

În aceste condiții, care este strategia premierului și a guvernului liberal pentru creșterea exporturilor, mai mult decât participarea la niște expoziții? Sau cum putem înlocui o parte din importuri prin producție internă, și aici nu vorbim de balanța agroalimentară, care se reduce, ci vorbim de industria chimică, industria energetică, petrochimie sau medicamente.

Dragoș Damian, de la Terapia Cluj, își bate gura degeaba de ani de zile pentru o strategie națională de creștere a producției de medicamente, măcar generice.

Nu avem nimic, dar problema este că și acest guvern este gol „ideologic”, ca să spun așa, de adresare a problemelor economice interne și găsirea unor soluții, în condițiile în care nu finanțarea reprezintă principala problemă.

Polonia, Ungaria, au programe naționale de export, noi nu avem nimic, decât fraze goale.

Polonezii mai au puțin și se bat parte în parte cu germanii pentru cele mai extinse rețele de retail din România.

Ca și la PSD, și noua coaliție de guvernare se rezumă la a nu face mai nimic, la a lăsa lucrurile așa cum sunt, că economia merge.

Prin nominalizarea lui Dan Vâlceanu ca ministru al Finanțelor, Cîțu reface ironic alianța USL.

Premierul Cîțu spune că în mandatul lui, început ca ministru al Finanțelor, și continuat acum ca premier, pune accentul pe investiții, așa arată și datele statistice, dar să nu uite că aceste investiții ale statului vin din creșterea deficitului bugetar și a datoriei publice din ultimii 2 ani.

Prin reformele pe care le tot promite, premierul nu a eliberat sume suplimentare care să se ducă în investiții.

Chiar și acum, la rectificarea bugetară, chiar dacă încasările sunt mai mari, cheltuielile cresc și se mai adaugă, pe lângă deficitul estimat, de 80 mld. lei, încă 3 mld. Lei.

Conform Comisiei de Prognoză, celebrul PNRR, de 29 mld. Euro, va adăuga doar 0,9% la creșterea economică din următorii ani, asta dacă se vor absorbi banii, iar guvernul va fi în stare să deruleze proiectele scrise, atât prin împrumuturi, cât și prin sumele nerambursabile.

Pentru restul de creștere economică, pe care mizează toată lumea că se va întâmpla în următorii 5 ani, trebuie să ne bazăm pe banii europeni, de 50 mld. Euro, asta dacă reușim să-i atragem, pe investițiile sectorului privat, dacă se vor face, și pe consum, dacă se vor menține creșterile salariale.

În timp ce guvernarea liberală a mai angajat aproape 30.000 de oameni în 2 ani, companiile au restructurat anul trecut 300.000 de poziții, numărul de angajați coborând pentru prima dată sub 4 milioane.

Ca să vă faceți o idee despre lipsa de productivitate a românilor și a economiei românești, gândiți-vă că de la criza anterioară și până acum, companiile au tăiat 600.000 de joburi, iar cifra de afaceri a crescut cu 60%.

Ca și PSD, guvernarea liberală, de dreapta, trăiește pe datorie, pe creșterea datoriei interne și externe și vinde publicului o iluzie că face reformă.

Noroc că dobânzile, atât la lei, cât și la euro și dolari, sunt mici, iar piețele sunt inundate cu bani și guvernul se poate împrumuta fără probleme.

În spatele acestei creșteri economice, atât din vremea PSD-ului, cât și acum, din vremea PNL, se ascund mari probleme ale administrației publice.

Constantin Toma, primarul Buzăului, a declarat într-o discuție cu Ion Cristoiu la Aleph News, că sunt comune de 300-400 de oameni, din care 200 nu mai sunt acolo, lucrează în străinătate, dar aceste comune au primar, viceprimar, consiliu local, post de poliție, post de jandarmi.

Aceste unități sunt cu miile în România și nu au nici cu ce să-și plătească iluminatul public, dar angajează o întreagă structură de stat.

El spune că trebuie să se reducă numărul de unități administrativ teritoriale, numărul de angajați trebuie calibrat la ceea ce există, iar acest lucru ar însemna eliberarea a 5-6 miliarde de euro pe an, adică un deficit bugetar anual.

Sunt 4 milioane de români plecați în afară, care nu se vor mai întoarce, cel puțin în satele și comunele de unde provin, și România stă cu o organigramă publică, a statului, cu 1,3 milioane de bugetari, cu salarii peste media națională, ca și cum populația României a crescut cu 4 milioane de locuitori.

Cum să vorbească și să facă premierul Florin Cîțu reforma administrației publice, când el și PNL se bazează pe voturile celor din administrația publică – pe primari, pe șefii de CJ, pe viceprimari, pe consilierii locali, adică pe aparatul de stat, că doar n-o să-l voteze în fruntea PNL antreprenorii, care se izbesc de stat și plătesc lui în fiecare zi.

Florin Cîțu promite liberalilor că vor sta cu el la putere până în 2024.

Să vedem cum va fi când economia nu va mai crește atât de mult, când bugetul nu va mai avea bani de împărțit, pentru că acum, când avem creștere economică, nu se reformează nimic, și când va veni factura pentru toate aceste dezechilibre care cresc sub ochii lui.

Dar este bine că îl are în spate pe Emil Boc, și tot PDL-ul din PNL, care poate să-i spună cum e când vine criza și scade economia.

Până atunci, marți, când vin datele statistice pentru T2, poate deschide câteva sticle de bere și să sărbătorească cea mai mare creștere economică din Europa.