Marii afaceriști români pe care criza i-a măturat sau i-a îmbogățit

După cinci ani de criză, mediul de afaceri arată diferit. Nu mă refer aici la volumele din care se face business sau la cât de greu se obține profit și nici la oportunitățile care apar pe piață. Mă refer la atitudinea oamenilor de afaceri, la stilul lor de a privi în viitor (pentru că cei mai mulți se uită din ce în ce mai rar în trecut), la modul atent cum își aleg acum destinația fiecărei investiții, la precauțiile pe care și le iau. Criza a schimbat pe toată lumea și era firesc să se întâmple așa. Pe cei mai mulți antreprenori i-a făcut mai calculați, iar pe pasionații de adrenalină i-a făcut mult mai agresivi. Au murit domenii, s-au născut domenii, au dispărut oameni de afaceri proeminenți și au răsărit milionari din rândul celor care abia adunau zeci de mii pe an. Criza a fost un fel de tărâm al făgăduinței pentru mediul de business – un loc unde mulți nu reușesc sau se pierd pe drum, dar alții dau lovitura. După ce mecanisme a acționat criza, cum s-au diferențiat oamenii de afaceri care au rezistat celei mai grele probe practice și care este acum decalogul pieței de business?

Luând ca punct de reper anul 2008, de debut al crizei, dar și de vârf al volumelor de business din România, am identificat cinci tipologii de oameni de afaceri care populează acum cea mai mare parte a comunității de business românești. Nu au fost luate în calcul multinaționale sau companii în care participația cumulată a unui fond de investiții sau a unui om de afaceri străin este mai mare de 50%. Ne-am uitat doar la antreprenori români, mai mici sau mai mari, oameni care nu au avut în spate la momentul căderii pieței decât experiența lor, flerul, nervii și economiile de la bancă.

Cu puține excepții, oamenii de afaceri români au decis să lupte cu criza. Cei mai mulți au reușit să se mențină: cu plusuri sau minusuri, cu închideri de magazine și reorganizări ale producției sau prin strategii proprii – cum ar fi renunțarea la credite, intrarea în insolvență, mutarea afacerilor în țări cu regim fiscal mai lejer, dezvoltarea unor nișe care să aducă repede bani gheață, marketing mai bine țintit, revenirea în companie a echipei/directorului/eventual fondatorului care cunoaște cel mai bine mecanismele firmei. Și lista ar putea continua. Aceste strategii nu sunt numai moduri de a fi rezistat în fața crizei, ci reprezintă noile reguli după care se fac afaceri în România. Cei mai mulți antreprenori spun că nu vor mai face niciodată afaceri ca înainte. Tocmai de aceea lecția crizei va funcționa după aceste noi reguli cel puțin până la o nouă schimbare a generațiilor.

„După cinci ani de recesiune, întregul mediu de afaceri a trecut printr-un filtru foarte puternic. Cei puțini rămași încă în piață sunt actori economici valoroși, cu o poveste de succes în spate de-acum. Sunt acei olimpici la fizică și informatică pe care nimeni nu îi laudă, dar care reprezintă certitudinea viitorului“, spune Andrei Cionca, fondatorul Casei de Insolvență Transilvania. Iar strategia pentru viitor nu (mai) este o vorbă goală, deoarece creșterea economică, chiar dacă va veni, se va așeza pe comportamentele precaute din ultimii cinci ani. Conform unui studiu al Deloitte, companiile din centrul și estul Europei așteaptă creșteri economice de peste 3% abia din 2017. Asta înseamnă că suntem abia la jumătatea unui deceniu pierdut pentru business, iar amprenta ultimilor cinci ani este importantă și pentru următorii cinci.