Marele plan al lui Juncker pentru Europa

Departe însă ca moțiunea și temele legate de ea să intre în prim-planul dezbaterii europene, săptămâna a fost confiscată de mult așteptatul plan de investiții promis de Juncker, mai ales că europarlamentarii conservatori chiar au prezentat lucrurile ca și când o reușită a moțiunii ar sabota planul lui Juncker de relansare economică a Europei. Așa a ajuns în cele din urmă să fie lansat cu succes grandiosul fond pentru susținerea investițiilor în UE, finanțat din bugetul european și de către Banca Europeană pentru Investiții și descris de Juncker drept “o modalitate nouă și ambițioasă de a stimula investițiile fără a crea noi datorii”.

Mai exact, Comisia a înființat un Fond European pentru Investiții Strategice (EFSI), în parteneriat cu BEI. Fondul are o valoare totală de 21 mld. euro, din care 16 mld. euro vin de la bugetul UE, iar 5 mld. euro vin de la BEI. Estimările CE arată că măsurile propuse ar putea adăuga 330-410 mld. euro la economia UE pe parcursul următorilor trei ani, și ar putea crea până la 1,3 mil. de noi locuri de muncă. Efectul de multiplicare luat în calcul este de 1:15, astfel că fondul de 21 mld. euro ar genera investiții publice și private cu o valoare totală de 15 ori mai mare.

Fondul nu va fi finanțat din contribuții directe ale statelor membre, însă Jean-Claude Juncker a solicitat solidaritate din partea statelor membre, cerându-le să contribuie la fond, “pentru a-i crește eficiența”. Noul fond de investiții ar putea fi instituit până la jumătatea anului 2015, după care, la jumătatea anului 2016, CE și șefii de stat și de guvern vor evalua programul și vor discuta măsuri suplimentare.

Cu acest plan a venit de fapt la putere Juncker, care a fost votat de Parlamentul European n iulie pe baza discursului s=u n care a promis un plan de investiții în valoare de 300 mld. euro în energie, infrastructură de comunicații și transporturi și clustere industriale, menit să crească ponderea industriei la 20% din PIB comunitar. La acest program ar urma să participe Banca Europeană de Investiții și sectorul privat, astfel încât să nu fie încălcate regulile stricte privind deficitul bugetar și datoria publică, căci Juncker a precizat, spre a-i liniști atunci pe parlamentarii de dreapta, că “oricine crede că austeritatea s-a încheiat greșește”. În același timp, încercând să facă pe plac parlamentarilor de stânga, Juncker a propus ca în fiecare țară din UE să fie stabilit un salariu minim.