Marea reformă a consolidării bugetare a murit înainte de a începe

Guvernul, cu o lipsă în buget de 4,7 miliarde de lei doar în primul trimestru, s-a gândit să facă ceva economii restrângând cheltuielile și a elaborat un proiect de ordonanță de urgență în acest sens care prevede, între multe altele, înghețarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, stoparea angajărilor în structurile de stat, înghețarea achizițiilor de mașini în instituțiile statului sau interzicerea cumulului pensie-salariu în structurile publice. La câteva zile după ce proiectul a apărut în piață, „pe surse”, puține din cele mai sus descrise au rămas valabile.

Ceea ce a fost prezentat drept program de „austeritate bugetară” a rămas o vorbă goală. Sindicatele din învățământ și cele din administrația publică anunță că vor intra în grevă generală dacă salariile lor vor fi înghețate. Pentru că inflația este de 15%, iar oamenii cer compensații. Doar că, în actuala situație, cu venituri cu mult sub ceea ce a fost prognozat în legea bugetului, deficitul convenit de 4,4% din PIB nu va putea fi atins și, extrapolând, golul bugetar ar urma să fie, dacă nicio minune nu se ivește, de cel puțin 20 de miliarde de lei, estimarea blândă a Finanțelor. Așa că soluția ar fi fost tăierea de cheltuieli pentru că majorarea taxelor, după majorările intervenite la 1 ianuarie, ar atinge și mai mult economia care și așa va avea o creștere mai modestă în acest an, undeva la 2,5%, față de 4,7% anul trecut.

Guvernul s-a gândit, așadar, să reducă din cheltuieli. Dar, rând pe rând, ipotezele de economisire cad ca popicele. Cumulul pensie-salariu (de care beneficiază și premierul Nicolae Ciucă) nu va mai fi interzis. PSD (prin vocea președintelui său Marcel Ciolacu, viitorul premier) susține însă impozitarea suplimentară a veniturilor din cumulul pensie-salariu. Ar fi vizate veniturile brute care depășesc venitul președintelui României, adică undeva la 25.000 de lei. Cu cât vor fi impozitate suplimentar aceste venituri? Nu știm. Câți bani vor veni la buget – o statistică mai veche arată că în jur de 30.000 de persoane au venituri mai mari decât ale președintelui României – iarăși nu știm pentru că măsura ar urma să fie valabilă pentru pensionarii reangajați la stat. Nu există niciun calcul, nicio prognoză. Despre înghețarea salariilor, ministrul muncii, Marius Budăi, spune că nu va fi o „înghețare”, ci o „nonintervenție”.

Marius Budăi: „Pe o perioadă de câteva luni să nu mai fie intervenție asupra legii salarizării. Suntem într-un contract cu Banca Mondială. Punem la dispoziția Băncii Mon­diale datele, astfel încât să avem oglinda unde suntem acum și să știm ce măsuri să luăm. Deci nu vorbim de o înghețare a salariilor, ci de o neintervenție pe o perioadă limitată”. Ce-o fi însemnând asta, e greu de spus.

În privința angajărilor la stat, ministrul muncii spune că vor fi excepții. Vor fi exceptate în primul rând sănătatea și educația, unde, într-adevăr, este un deficit de personal. Doar că educația și sănătatea reprezintă segmentul cel mai puternic al anga­jaților din sectorul public – sunt 245.000 de angajați în sănătate și 363.000 de angajați în sistemul de educație, de la grădiniță până la universitate.

În total 608.000 de angajați, adică 48% din totalul de 1,27 de milioane de angajați ai statului. Prin urmare nu faci angajări în celelalte sectoare, în administrație, de pildă. Dar câte beneficii îți vin de aici, dacă nu angajezi 100 sau 1.000 de oameni? Da, sunt mulți angajați la stat, dar cu astfel de măsuri nu faci o economie de 20 de miliarde de lei, cât iese calculul că ar fi golul bugetar pe întreg anul (după estimarea veniturilor din T1) și, probabil, deficitul-țintă de 4,4% din PIB pentru 2023 nu va putea fi respectat.