Marea deconectare: Cum a ajuns chiar generația care a crescut cu smartphone-ul în mână să dea startul unei revoluții tăcute în care tinerii renunță la tehnologie, la online, la social-media și redescoperă viața offline

Generația Z și o parte a milenialilor, considerați mult timp nativi digitali și motorul economiei online, încep să se retragă din spațiul digital. După mai bine de un deceniu de viață trăită pe rețelele sociale, tot mai mulți tineri renunță la aplicații, limitează timpul petrecut online și se întorc către experiențe autentice, de la interacțiuni față în față până la media clasică (ziare, reviste, radio) și telefoane simple. Fenomenul capătă forma unei revoluții tăcute, fără lideri și fără manifest, dar cu efecte vizibile asupra industriei de social media și a modului în care este consumată tehnologia, scrie CNBC.

Pentru o generație care a primit primul smartphone înainte de adolescență, ruptura nu vine din respingerea tehnologiei în sine, ci din epuizare. Matt Richards, account manager de 23 de ani, a șters toate aplicațiile de social media de pe telefon după ce a constatat că experiența online devenise dominată de conținut artificial, publicitate agresivă și comparații permanente de statut social. În locul relaxării, rețelele sociale au devenit o sursă de presiune constantă.

După deconectare, Richards spune că viața sa s-a schimbat în bine. Relațiile în viața reală s-au consolidat, iar percepția despre sine a devenit mai stabilă. În opinia sa, dinamica s-a inversat față de anii anteriori. Dacă telefonul era cândva o evadare din realitate, astăzi realitatea a devenit refugiul față de telefon.

Datele susțin această schimbare de comportament. Un studiu Deloitte realizat în 2025 arată că aproape un sfert dintre consumatorii britanici au șters cel puțin o aplicație de social media în ultimele 12 luni, proporția urcând spre o treime în rândul generației Z. În paralel, analiza realizată de Financial Times și GWI indică un declin constant al timpului petrecut pe platformele sociale după 2022, cu o scădere mai accentuată în rândul adolescenților și al tinerilor de 20 de ani.

Motivațiile sunt multiple. Presiunea psihologică, suprasolicitarea informațională și percepția că mediul online a devenit ostil sau polarizat îi determină pe tineri să își regândească relația cu tehnologia. Jason Dorsey, președintele Center for Generational Kinetics, afirmă că tot mai mulți tineri caută control, siguranță și echilibru, iar limitarea sau abandonarea social media devine un instrument prin care își recâștigă autonomia.

Un rol important îl joacă și modelul economic al platformelor. Nevoia de monetizare a transformat feed-urile într-un spațiu dominat de reclame, într-un moment în care generația Z este deja cea mai expusă publicității din istorie. Pentru mulți tineri, social media nu mai este un spațiu de exprimare, ci unul de vânzare continuă, ceea ce accelerează retragerea.

Revoluția tăcută nu înseamnă doar ștergerea aplicațiilor, ci și revenirea la practici analogice. Tot mai mulți tineri cumpără viniluri, folosesc camere foto pe film, aleg telefoane clasice sau revin la presa tipărită. Activitățile offline, de la întâlniri față în față la hobby-uri manuale, sunt percepute ca o formă de recuperare a atenției și a timpului personal.

Chiar și profesioniștii care lucrează în industria digitală încep să traseze limite. Antreprenoarea Lucy Stace spune că și-a redus timpul petrecut pe social media, deși este esențial pentru afacerea sa, din cauza impactului negativ asupra sănătății mintale. Supraîncărcarea informațională, afirmă ea, afectează capacitatea de concentrare și introspecție.

Pentru cercetători, fenomenul are o semnificație mai profundă. Ysabel Gerrard, lector în media digitală la Universitatea din Sheffield, consideră că retragerea din online este o reacție la presiunea constantă de a construi și întreține o identitate digitală. Diferența dintre persoana online și cea din viața reală devine tot mai greu de susținut, iar renunțarea la platforme apare ca o formă de eliberare.

Analiștii subliniază că nu este vorba despre dispariția social media, ci despre o recalibrare. Chris Beer, analist GWI, descrie fenomenul drept o corecție post-pandemie, pe fondul reluării vieții sociale offline. Platformele rămân relevante pentru informare, comerț și educație, însă nu mai ocupă poziția centrală din viața tinerilor.

În mod paradoxal, statutul social se redefinește. A fi mereu online nu mai este un semn de relevanță, iar lipsa prezenței digitale începe să fie asociată cu autonomie și autenticitate. Pentru prima dată de la apariția rețelelor sociale, generația care le-a crescut și alimentat pare dispusă să trăiască, cel puțin parțial, fără ele.

Această revenire la analog nu este o respingere a progresului tehnologic, ci un semnal de maturizare a relației cu tehnologia. Marea deconectare nu se anunță prin proteste sau sloganuri, ci prin gesturi mici și personale, care, adunate, pot redesena pe termen lung economia atenției.