Marcel Boloș, ministrul Finanțelor, la ZF Live: România nu poate avea o veșnicie facilități fiscale sub formă de rentă viageră, cum nu poate să aibă o veșnicie zone de optimizare fiscală

Ministrul Finanțelor Marcel Boloș, a vorbit în cadrul emisiunii ZF live despre situația negocierilor de la Bruxelles despre reducerea deficitului bugetar și despre ce taxe ar putea fi crescute pentru a ne încadra în țintele impuse de Uniunea Europeană.

Vedeți mai jos ce a spus ministrul: 

– La Bruxelles s-a discutat susținerea a două reforme importante cu impact major: reforma pensiilor generale și reforma salarizării unice, împreuna cu sarcina încadrării deficitului bugetar în tintele asumate pentru 2023, de 4,4% din PIB și pentru 2024 de 3% din PIB.

– Noi am incercat sa explicăm că eventuala depășire a deficitului bugetar este cauzată și de cheltuielile pe care le-am avut pentru războiul din Ucraina, atât pe ceea ce înseamna partea de cheltuieli cu refugiații cât și apoi cheltuielii pe care le-am avut cu compensarea prețului la energie, dar și cheltuielile militare care au trebuit să fie crescute cu 0,5 puncte procentuale din PIB. Justificarea noastră a fost că aceste cheltuieli care sunt incluse în deficitul bugetar de aproximativ 1-1,2 procente din PIB să fie destul de bine fundamentate pe ceea ce înseamnă cheltuielile cauzate de războiul din Ucraina.

– Este greu de spus acest lucru [dacă va crește sau nu TVA-ul] pentru că nu este luată o decizie în coaliție pe tipul de reformă structurală cu care vom continua planul național de măsuri fiscal bugetare. Noi am prezentat un plan de măsuri fiscal bugetare astfel încât să protejăm populația și mediul de afaceri, dar, în acelasi timp, avem un angajament în privința acestei refome (a reformei fiscale) pe care ni l-am asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență. În PNRR, lucrurile sună în felul următor: Avem un raport făcut de Banca Mondială. Aceasta sugerează că trebuie să avem din trei cote de TVA, o singură cotă de TVA. Asta ar însemna că reducem sau eliminăm cota de 5% și respectiv 9% de TVA și rămânem cu o singură cotă de 19%. Pe cale de consecință, am avea o creștere de TVA numai la alimente și medicamente de 10 procente, lucru care este imposibil în momentul de față, ținând cont de populație și impactul pe care l-ar avea o astfel de măsură asupra populației și asupra mediului de afaceri. De aceea, susținem că este aproape imposibil de spus care va fi măsura pe care coaliția o decide pentru a continua solicitarea Comisiei, respectiv de a avea un plan de măsuri fiscal bugetare cu măsuri structurale adiționale, astfel încât să avem confortul că cele două reforme pe care le-am menționat, împreună cu reducerea de deficit bugetar nu ne duc spre probleme de finanțare.

– Primele trei măsuri fiscale propuse la Bruxelles: Impozitarea microintreprinderilor, un impozit minim pe profit pentru marile corporații și restructurarea facilităților fiscale pentru agricultură și partea de construcții. Aceste măsuri încă nu sunt definitive. Forma definitivă o vom avea în momentul în care coaliția de guvernare va decide că se poate merge cu ele către aprobare.

– Taxa pe cifra de afaceri are un rost cât se poate de evident, acela de a impune un impozit pe profit minim pentru corporațiile care sunt cu pierderi fiscale înregistrate de-a lungul timpului, inexplicabile din punctul nostru de vedere. […] O mare corporație începe de la 50 de milioane de euro. [În ceea ce privește acest impozit] avem acest procent orientativ de 1% din cifra de afaceri, în funcție de rata de rentabilitate a marilor corporații. Mai pot interveni modificări pe care le decide coaliția de guvernare.

– România nu poate avea o veșnicie facilități fiscale sub formă de rentă viageră, cum România nu poate să aibă o veșnicie zone de optimizare fiscală și-n același timp profesorii să nu aibă salariile crescute la nivelul unui standard profesional de viață normală, cum, de asemenea, pensionarii să nu poată să aibă nivelul de pensie decent pentru a putea trăi în condiții normale. Avem prea multe zone de optimizare fiscală și, în plus, avem un sistem fiscal care este unul foarte atractiv pentru investitori. În zona aceasta în care un sistem fiscal este foarte atractiv, cresc si foarte multe zone de optimizare fiscală și ne trezim că avem la microintreprinderi 1%, dar în același timp societățile mamă își înființează microintreprinderi, ca prin transferurile de capital impozitul pe venit plătit să fie de 1%. Nu este de domeniul firescului. În acest context e nevoie de acest plan.

– Am reușit în iunie și iulie să menținem un deficit bugetar de 2,33% și 2,44% și sper să avem aceeași surpriză plăcută și în luna august. […] În perioada următoare, dacă reușim să menținem această tendință a deficitului bugetar, atunci probabil că vor fi măsuri care vor intra în vigoare cu 1 octombrie și unele care vor intra în vigoare cu 1 ianuarie. Aceste tipuri de măsuri fiscale nu se iau peste noapte. Normal ar fi ca aceste măsuri să fie implementate pe 1 ianuarie. Totul depinde de modul în care evoluează deficitul bugetar.

– Cheltuielile de capital sunt cele care ne asigură dezvoltarea pe termen lung și știți că avem un buget de 112 mld. de lei, adica 7,2% din PIB alocat pentru cheltuielile de investiții. Aici există două tipuri de probleme: problema acelor cheltuieli cu investițiile care se realizează prin bugetul de stat și a acelor cheltuieli care vin din fonduri externe nerambursabile. Aici trebuie să facem toate eforturile pentru ca banii europeni să nu aibă de suferit. Prin acești bani ne facem autostrăzile, insfrastrucutra feroviară, școlile și spitale. Toate acestea au prioritate în momentul de față.

– Acum o prioritate pentru România și pentru dezvoltarea ei corectă sunt fondurile europene.

– Pentru ca România să poată facă față cu succes perioadei de criză, neapărat în perioada următoare trebuie să apelăm la un program serios de dezvoltare economică pentru investiții în mediul de afaceri, pentru ca pe lângă investițiile pe care le facem în infrastructura complementară să vină aceste investiții ale mediului de afaceri, generatoare de locuri de muncă și investiții cu efect multiplicator, inclusiv asupra veniturilor bugetului de stat. Acestea demersuri urmează să le facem cunoscute în perioada următoare.