Mallul - viitorul divertismentului. Așa să fie?

În urmă cu aproape două săptămâni, Băneasa Shopping City inaugura cel mai mare cinematograf din România. Cu 13 săli digitale și peste 2.600 de locuri, Grand Cinema Digiplex face parte dintr-un proiect mult mai amplu, care are ca obiectiv final multiplicarea facilităților pentru cei care vin la mall pentru distracție. Cinematograful este doar prima etapă în acest sens și una destul de costisitoare, în condițiile în care a fost ridicat în urma unei investiții de 19 milioane de euro. Planul pentru următorii cinci ani vizează o dezvoltare fără precedent pentru mallurile din România. Practic, pentru acest orizont de timp, sunt proiectate deschiderea unei săli de fitness, a unui spa, inaugurarea unei piste de bowling, precum și a unui parc de distracții de interior. În total, spațiul destinat zonei de divertisment din Băneasa Shopping City ar trebui să crească cu aproximativ 12% până în 2016.

“În ultimii doi ani, de când am început să vorbim despre deschiderea acestui cinematograf, am vizitat foarte multe malluri din străinătate și am văzut cât de mult s-au dezvoltat pe zona de divertisment. A fost un semnal în plus că și noi trebuie să facem același lucru”, spune Ali Ergun Ergen, CEO al Băneasa Developments. Datele din piață susțin aceeași teorie. Astfel, din cele 3,5 milioane de bilete la film vândute anul trecut în București, trei milioane au fost vândute de cinematografele din malluri.

Ergen estimează că deschiderea Grand Cinema Digiplex va crește numărul de bilete vândute cu 800.000 numai în primul an de funcționare și, pe măsură ce fiecare punct din planul de extindere va fi bifat, și traficul mallului din Băneasa va crește considerabil. Poate fi, până la urmă, un instrument chiar mai eficient decât aducerea unor noi branduri vestimentare, spre exemplu.De altfel, cu cât oferta de divertisment va fi mai complexă, cu atât este de așteptat să crească numărul celor care vin la mall și în restul săptămânii, nu numai vinerea, sâmbăta și duminica, așa cum, cu preponderență, se întâmplă acum.

“Chiar și așa, după birou și casă, mallul este locul unde ne petrecem cea mai mare parte a timpului”, precizează șeful din Băneasa. Iarna, cel puțin, opțiunile bucureștenilor sunt extrem de limitate, iar mallul pare cea mai la îndemână variantă pentru cei care vor să iasă din casă. Din punctul de vedere al reprezentativității, Bucureștiul este bine segmentat, pentru fiecare zonă a Capitalei existând un mall care să o deservească. Și, desigur, un public fidel care să îl umple la fiecare sfârșit de săptămână.

Chiar dacă sunt malluri, precum AFI Palace Cotroceni, care încă de la intrare în piață au înțeles potențialul zonelor de divertisment, în celelalte centre comerciale de același gen din București oferta încă mai poate fi considerată inconsistentă. În plus, și semnalele pe care le primesc dezvoltatorii din partea clienților dau de înțeles că ar trebui să mai investească la acest capitol. Până când vor fi puse pe picioare și celelalte proiecte care fac parte din “cincinalul” celor de la Băneasa Shopping City, va fi exploatat la maximum potențialul cinematografului. “Cinematograful nu este doar un loc în care să vezi filme. Vrem să transmitem în direct evenimente speciale la nivel internațional, precum diverse gale, festivități sau competiții și să organizăm evenimente private, de la conferințe sau prezentări de modă până la aniversări, pentru că spațiul extins permite”, spune Ergen.

Practic, dezvoltatorii vor pe cât posibil să pună “monopol” pe timpul liber al bucureștenilor care, la sfârșit de săptămână, rămân acasă. În ceea ce privește centrul comercial condus de Ergen, planurile sunt făcute și în funcție de caracteristicile demografice ale principalilor clienți, respectiv oameni tineri, care locuiesc în zone bune ale orașului și care au venituri peste medie. Astfel, 70% dintre clienții mallului din Băneasa locuiesc în sectoarele 1 și 2, între 9% și 10% stau în sectoarele 3 și 6, 8% – 9% vin din Ilfov, Ploiești, Buftea și Mogoșoaia, iar restul aparțin de celelalte zone al Capitalei.

Venirea unei noi crize ar putea să deturneze însă planurile mărețe ale șefilor de malluri, chiar dacă atuul lor principal este că oferă una dintre cele mai accesibile forme de divertisment. Clienți se vor găsi, cu siguranță, ca și până acum, însă momentul când vor putea declara amortizarea investițiilor se va prelungi. Lupta între malluri pare, din acest punct de vedere, să se relanseze, dar armele pe care le vor scoate la înaintare dezvoltatorii trebuie să fie mai creative și mai ascuțite decât oricând.