Majoratul neîmplinit al smart. Daimler mai acordă o ultimă șansă modelului care nu a produs vreodată profit

“Faptul că smart nu se scrie cu majuscule arată cât de inconfortabil s-a simțit Mercedes la capitolul tendințe și stil când a lansat modelul la mijlocul anilor ’90. Trebuia să fie un model tânăr și hip, care să preia ideea lui Nicolas Hayek, inventatorul ceasurilor Swatch, o mașină de oraș cu două locuri, care fusese anterior refuzată de Volkswagen“, scrie jurnalistul Ray Hutton, citat de just-auto.com.

Combinația Swatch Mercedes ART nu a avut succesul financiar anticipat, astfel că, la fel ca primul model lansat acum aproape două decenii, noua generație smart caută și astăzi profitul. Managerii conservatori ai Mercedes-Benz aveau să recunoască faptul că nu au înțeles foarte clar abordarea de marketing a acestui produs, adoptată de echipa pe care Hayek a adus-o în joint venture. smart trebuia să fie o mașină hibrid sau electrică „cu spațiu pentru două persoane și două doze de bere“, însă modelul nu avea cum să fie unul ieftin, dat fiind că toate componentele erau noi, la fel ca și fabrica de la Hambach din Franța. Hayek prezicea vânzări de 200.000 de unități pe an, număr pe care Mercedes-Benz l-a acceptat ca punct de plecare, însă care nu avea să fie atins niciodată. Lansarea din 1998 a fost amânată după ce noul Mercedes-Benz clasa A s-a răsturnat în timpul unor teste, amplificând teama că acest tip de autoturisme nu ar fi sigure – la scurt timp a urmat modificarea suspensiilor și a sistemului de stabilitate.

Doar 20.000 de unități au fost comercializate în primul an, fapt care l-a determinat pe Jurgen Schrempp, șef al nou formatului concern DaimlerChrysler, să îi dea un ultimatum: ori vindeți 80.000 de mașini în anul următor, ori renunțăm la smart. Pentru salvarea smart a fost desemnat tânărul Andreas Renschler, acum membru al boardului Volkswagen. „Șansele de supraviețuire sunt 50:50“, spunea atunci managerul. A supraviețuit, dar tuturor le-a fost clar că nu poate fi profitabil doar cu cele două versiuni de oraș. Două noi versiuni roadster au fost introduse în gama smart în 2003, iar vânzările au ajuns la 125.000 de unități. Apoi, au apărut modelele forfour, cu cinci locuri, construite pe aceeași platformă cu Mitsubishi Colt. Extinderea gamei nu a fost un succes, iar la a doua generație smart din 2007 Mercedes-Benz a renunțat la roadster și forfour. Noul fortwo trebuia să aibă un cost de producție mai mic și a împrumutat motorul de un litru în trei cilindri de la Mitsubishi în locul celui dezvoltat intern. De aceea, smart nu a produs nici măcar un euro profit.

Actualul CEO al Daimler, Dieter Zetsche, care tocmai preluase șefia DaimlerChrysler, spunea la prezentarea fortwo: „Brandul smart va fi profitabil în 2007 și după aceea“. De atunci vânzările s-au stabilizat la 100.000 de unități pe an. O campanie de succes pe internet la lansarea în Statele Unite ale Americii a mai crescut acest număr, ceea ce i-a permis lui Zetsche să declare în 2008 că smart a trecut peste momentul dificil și a ajuns profitabil, „chiar dacă nu foarte profitabil“. Mercedes-Benz a decis să găsească un producător cu modele similare pentru generația smart lansată în decembrie 2014 și de aici a apărut parteneriatul cu Renault, francezii mizând pe Twingo pentru a cuceri segmentul mașinilor mici de oraș. „Mercedes și Renault nu sunt nicidecum colegi care împart același pat, de aceea este incredibil cum au agreat o mașină inspirată de nemți, dar produsă de francezi. Economiile generate de acest parteneriat sunt importante, efectul împărțirii motoarelor, transmisiilor sau interiorului fiind chiar reapariția forfour“, spune Ray Hutton. Ce-i drept, diferențele de mentalitate au persistat: dacă Renault nu a fost interesat de Twingo cu două locuri, Daimler a insistat să păstreze modelul fortwo, chiar dacă asta înseamnă să nu îl producă la uzina din Slovenia, ci în cea inițială de la Hambach.