Maja Mikic, BRD Groupe Société Générale: „Construirea relațiilor între oameni, pe de o parte, și un mediu de lucru pozitiv, pe de alta, ar trebui să contrabalanseze teama de a fi înlocuit total de AI”

Maja Mikic, născută la Belgrad, Iugoslavia, a fost aleasă, încă din școala primară, printre cei mai talentați 100 tineri matematicieni din țară și a participat la competiții internaționale / mondiale de informatică și matematică, unde a câștigat medalii. A studiat Financial engineering la Universitatea Politehnică din Belgrad, urmată de masterat și doctorat în matematică. La Société Générale Serbia a intrat la sfârșitul anului 2006, în zona IT. A avansat ulterior: din 2015 a condus diferite zone din administrarea riscurilor în cadrul băncii, iar din 2020 conduce transformarea digitală în BRD. Este responsabilă de digital banking, precum și de digitalizarea și optimizarea proceselor și produselor. Maja Mikic este dezvoltator activ în zona inteligenței artificiale și a modelelor de machine learning, inclusiv prin participarea la competiții internaționale și în comunități de programare în limbajul R.

1. Ce calități/abilități de leadership credeți că trebuie să aveți în organigrama în care inteligența artificială lucrează cot la cot cu angajații umani?

Într-o organizație care a adoptat AI, pe lângă HI, primele calități la care un lider ar trebui să fie atent sunt adaptabilitatea și agilitatea: ar trebui să adopte schimbarea, să încurajeze experimentarea și să promoveze învățarea continuă. Este foarte importantă crearea unui mediu cu inteligență emoțională bine conturată. Acesta va dicta dinamica dintre AI și echipa umană. Construirea relațiilor între oameni, pe de o parte, și un mediu de lucru pozitiv, pe de alta, ar trebui să contrabalanseze teama de a fi înlocuit total de AI. Nu în ultimul rând, abilitatea care trebuie dezvoltată în acest context specific este legată de cunoștințele tehnologice. Am citit undeva recent, și mi-a plăcut, că „AI won’t take your job, but people who know how to use it – will!”. Cunoașterea mecanismelor și capabilităților AI, precum și a limitărilor sistemelor sunt cele mai importante în distribuirea sarcinii între HI și AI într-un mod eficient și puțin frustrant. Gândul strategic ne duce la identificarea domeniilor în care AI poate automatiza sarcinile de rutină, îmbunătăți procesul de luare a deciziilor și permite angajaților umani să se concentreze asupra activităților cu valoare mai mare, care necesită creativitate, gândire critică și rezolvarea unor probleme complexe.

2. Care vor fi principalele provocări pentru liderul anului 2030?

Ne mai aducem aminte când, în timpul pandemiei, s-a întâmplat o schimbare până atunci greu de imaginat – telemunca? Foarte puțini au prevăzut-o. Prezicerea provocărilor specifice cu care se vor confrunta liderii în 2030 este dificilă, deoarece depinde de diverși factori, cum ar fi progresele tehnologice, schimbările geopolitice și schimbările societale. Cu toate acestea, având în vedere tendințele actuale și potențialele evoluții viitoare, mă gândesc la trei mari provocări cu care liderii anului 2030 s-ar putea confrunta:

a. Abordarea provocărilor societale și de mediu: liderii anului 2030 se vor confrunta cu o urgență tot mai mare de a aborda problemele societale și de mediu presante. Schimbările climatice, deficitul de resurse, inegalitatea socială și alte provocări globale vor necesita un leadership proactiv și strategii durabile

Maja Mikic

Director executiv, transformare digitală retail, BRD Groupe Société Générale, 39 de ani

Total active* (2022): 71,52 mld. lei

Venit net bancar* (2022): 3,288 mld. lei

Profit net* (2022): 1,285 mld. lei

Număr de angajați* (2022): 5833

*datele sunt la nivel de bancă, nu de grup. Numărul de angajați este la finalul perioadei.

b. Dezvoltările tehnologice: Până în 2030, este posibil ca tehnologia să avanseze într-un ritm și mai rapid, aducând perturbări și transformări semnificative în toate industriile. Liderii vor trebui să abordeze impactul tehnologiilor emergente, cum ar fi inteligența artificială, automatizarea, robotica și blockchainul.

c.  Resursele umane – gestionarea unei forțe de muncă diversificate și globale: globalizarea și mobilitatea sporită vor continua să modeleze forța de muncă a viitorului. Liderii vor trebui să gestioneze echipe diverse în ceea ce privește mediile culturale, perspectivele și seturile de abilități. Ei trebuie să promoveze medii de lucru incluzive, în care indivizi din medii diferite să poată colabora eficient, valorificându-și punctele forte unice. În plus, liderii vor trebui să facă față provocărilor aranjamentelor de lucru virtuale și de la distanță.

3. Dar principalele oportunități pe care le veți avea ca lideri cu avansul tehnologiei?

Tehnologia avansată în 2030 este de așteptat să aducă mai multe avantaje potențiale pentru lideri. Iată câteva dintre avantajele principale:

•         Procesul decizional îmbunătățit: analizele avansate, big data și instrumentele bazate pe inteligența artificială pot oferi liderilor cantități mari de informații și perspective pentru luarea deciziilor. Liderii pot folosi aceste tehnologii pentru a colecta și analiza date în timp real.

•         Productivitate și eficiență îmbunătățite: progresele tehnologice, cum ar fi automatizarea, robotica și inteligența artificială, au potențialul de a eficientiza procesele, de a crește eficiența și de a crește productivitatea. Liderii pot automatiza sarcini repetitive, eliberând angajații umani să se concentreze pe activități mai complexe și cu valoare adăugată.

•         Învățare și dezvoltare continuă: tehnologia oferă liderilor un acces fără precedent la oportunități de învățare și dezvoltare. Cursurile online, atelierele virtuale și platformele de învățare digitală le permit liderilor să dobândească noi abilități, să rămână la curent cu tendințele din industrie și să stimuleze creșterea personală și profesională.

Este important ca liderii să recunoască și să îmbrățișeze aceste avantaje, ținând totodată seama de provocările potențiale și de considerentele etice asociate cu tehnologia avansată. Valorificând aceste progrese tehnologice în mod eficient, liderii pot conduce inovația, îmbunătăți performanța organizațională și își pot poziționa organizațiile pentru succes în peisajul dinamic al anului 2030.

4. Cum vă imaginați că vor arăta săptămâna de lucru în 2030 și agenda unui lider din viitor?

Aranjamentele flexibile de muncă, inclusiv munca la distanță, probabil vor deveni mai răspândite în 2030. Progresele tehnologice, cum sunt instrumentele de colaborare virtuală îmbunătățite, realitatea augmentată și realitatea virtuală, le permit oamenilor să lucreze de oriunde, menținând în același timp productivitatea și legătura cu echipele lor. Acest lucru ar putea duce la o schimbare de la săptămâna tradițională de lucru de la 9 la 17:00 la birou. Ca atare, se va pune un accent tot mai mare pe echilibrul dintre viața profesională și cea privată, iar în 2030 este posibil ca numărul orelor standard de lucru pe săptămână să scadă. Oamenii vor putea opta pentru aranjamente de lucru mai flexibile, preluând simultan mai multe roluri cu normă parțială sau bazate pe proiecte. Aceasta ar putea oferi o mai mare autonomie și, de asemenea, ocazia de a face mai multe lucruri, acomodând în același timp și preferințe personale sau legate de stilul de viață. 

BUSINESS Magazin va lansa în curând anuarul 100 TINERI MANAGERI DE TOP, EDIȚIA 2023, unde vorbim cu cea mai nouă generație de tineri manageri și antreprenori cu vârsta de până în 40 de ani despre schimbările cu care se confruntă sub influența tot mai mare a AI. Ne-am propus ca în cadrul ediției de anul acesta a catalogului să analizăm modul în care cei mai tineri manageri și antreprenori vor reuși să conducă organizațiie din România către un viitor în care inovația, eficiența, sustenabilitatea, dar și emoțiile umane vor defini noua lume a afacerilor. Maja Mikic, director executiv, transformare digitală retail la BRD Groupe Société Générale, este unul dintre managerii al căror profil va apărea în cadrul acestui proiect.