Main Street vs. Wall Street

Intr-o perioada in care presa internationala este preocupata peste masura de criza financiara americana si “bailout”, un termen financiar pe care il vad facand o cariera chiar mai fulminanta decat “subprime” (banc: in 700 de miliarde sunt 30 de miliarde de numere prime; restul sunt subprime), Google a lansat proiectul 10 la puterea 100. Un plan simplu si care ar putea avea rezultate fantastice; in esenta, cei de la Google vor cat mai multe idei in masura sa schimbe lumea si care sa ajute cat mai multi oameni cu putinta.
 
Regulile sunt putine si de bun-simt, iar limitarile practic inexistente – ideile trimise se pot adresa comunitatilor, pot tine de mediu, energie, sanatate, educatie, siguranta individului sau orice altceva. Importante sunt impactul ideii, simplitatea si eficienta sa, numarul indivizilor carora li se va imbunatati viata.
 
Compania americana a constituit un fond de zece milioane de dolari pentru a finanta punerea in practica a celor cinci idei care vor fi selectate si care sunt rezultatul final al concursului.
 
10 la puterea 100 exprima celebrul numar “googol”, unu urmat de 100 de zerouri, din care deriva atat numele companiei cat si filozofia acesteia: rezultate importante si impact de lunga durata obtinute dintr-o combinatie de tehnologie, inteligenta si creativitate. Iar castigatorilor nu li se promite niciun dolar, ci numai o “karma buna si satisfactia ca ideea furnizata va ajuta o multime de oameni”, zice Google. Sigur ca exista un numar destul de important (10 la o putere oarecare, sa zicem) de genii neintelese care, in lipsa unui castig substantial, vor renunta sa impartaseasca lumii din intelepciunea mintii lor, dar cred ca rezultatul va fi neasteptat si cat se poate de benefic, pentru ca 10 la o putere mult mai mare de indivizi se vor multumi cu karma aceea buna, care va fi urmata la un moment dat, in mod cert, si de niste bani.
 
Proba de altruism pe care o propune Google contrasteaza puternic cu proba de rezistenta a nervilor la care participa acum administratia americana, Rezerva Federala si marile banci de investitii americane. Mai mult, spre deosebire de ideea Google, Fed vine cu un plan care implica un fel de googol banesc menit sa ajute cat mai putini indivizi, dar mai bine situati.
 
Nu o sa invoc acum tot ceea ce s-a spus deja, despre lacomie si despre piata si despre “socialismul” american sau despre numarul si importanta institutiilor financiare care au avut sau vor avea probleme. Dar responsabilii pentru situatia in care s-a ajuns cred ca incap lejer intr-o sala de spectacol, pe cand cei ce ar putea fi sau sunt deja afectati sunt mult mai multi.
 
Inainte de orice, putini vorbesc despre efectele pozitive ale crizelor. In primul rand orice cota de piata pierduta de o companie care a cazut va fi rapid ocupata de concurenta, de cei ce au fost mai putin lacomi, mai prudenti sau mai isteti. Criza din anii ‘30 a generat, este adevarat, o sumedenie de probleme, dar, spune scriitoarea Caroline Bird in cartea sa “The Invisible Scar”, Marea Depresie a creat un climat de creativitate care a dus la aparitia managementului ca stiinta si profesie, precum si la aparitia unor departamente care astazi sunt indispensabile oricarei companii, adica marketing, relatii publice, publicitate. Companiile au descoperit “clientul” si nevoile sale; drept urmare, Standard Oil si-a format si extins rapid reteaua de benzinarii, DuPont a invadat lumea cu nylonul si multele aplicatii ale acestuia, Sears si-a dublat numarul de magazine si a inceput sa intermedieze asigurarea auto prin posta, au prosperat Carvel – vanzatori de inghetata sau AC Nielsen (studii de piata).
 
Pentru managerii din Romania in special, nu foarte dispusi spre inovatie (adica ceva mult mai mult decat lansarea unei noi forme de ambalaj) si cu suficiente probleme in finantare chiar si in perioade mai prielnice ale economiei, studierea cu rabdare si atenta a Main Street-ului ar putea fi mult mai folositoare decat cramponarea de Wall Street.
 
Adica mai putina atentie data declaratiilor lui Henry Paulson sau reactiilor bancherilor de investitii, fie ei si feriti de tsunamiul financiar si mult mai mult timp acordat inovatiilor, strategiilor, modului in care s-au adaptat la criza companiile americane mai mari sau mai mici (formularea “Main Street” se refera, in cultura americana, la valorile traditionale, iar in media termenul este folosit pentru a desemna interesele proprietarilor de mici afaceri sau ale angajatilor, in contrast cu Wall Street, adica cu interesele corporatiste).
 
In lumea noua, a ideilor vehiculate prin Google si a puterii informatiei, Main Street-ul si mobilitatea sa sunt viitorul, in masura in care formularea “oamenii, cel mai important capital” va fi inlocuita, cum bine zicea cineva, cu “cel mai important activ – oamenii potriviti si corecti”. Cu acest capital si cu o idee buna, karma nu poate fi decat favorabila.