Mai vor tinerii din România să lucreze în fabrici?

Tudor, olimpic la informatică, a ales să studieze la Cambridge, dar s-a întors în țară și reușește astăzi să susțină elevi de liceu în proiecte care dezvoltă roboți și cu care aceștia participă la competiții internaționale. Teodora a studiat economia în Olanda, dar s-a întors să-și continue studiile la master în România și spune astăzi că a fost cea mai bună decizie. România are mii de tineri care pot contribui la schimbare, dar ca politici publice nu face mare lucru să-i păstreze. Și totuși, dintre sutele de elevi plecați în afară, unii se întorc.

Încă din liceu suntem încurajați să plecăm la studii în afara țării, să explorăm oportunități, să călătorim. Este un lucru foarte bun, pe care îl recomand la rândul meu tinerilor. Învățământul din România este foarte teoretic, și asta înseamnă că pune o bază solidă ca să putem construi în viitor. În același timp, experiența multiculturală, oferta educațională, este mai dezvoltată în afară. Sunt motive pentru care am optat să studiez economia în Olanda, însă mi-am dorit să mă întorc acasă”, spune Teodora Tricorache, studentă într-un program de master la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE București. „România este o economie emergentă, în creștere.

Există spațiu pentru tineri, pentru antreprenoriat, pentru companiile independente să crească mai mult și să se extindă în afara granițelor. Oportunitățile pe care le are România astăzi nu există în alte țări din Europa”, crede ea. Teodora s-a întors în România în 2022, după patru ani de studii în Olanda, la Rotterdam School of Management, Universitatea Erasmus, una dintre cele mai bine cotate școli de afaceri din Europa, iar astăzi afirmă că a fost cea mai bună decizie. „M-am întors de doi ani în țară, m-am și angajat în timpul masterului, și pot să spun că rata mea de creștere în plan profesional este mult mai mare aici față de perioada în care am stat în Olanda.”

Peste 35.000 de studenții români învață în prezent peste hotare și între 3.000 și 5.000 de tineri pleacă anual la facultățile din străinătate, potrivit celor mai recente date furnizate de platforma de consiliere pentru acces la studii în străinatate Youni. Răzvan Rughiniș, profesor de securitate cibernetică la Politehnica București, și care în 2013 a înființat programul Innovation Labs alături de antreprenorul Andrei Pitiș, consideră că decizia tinerilor de a pleca din țară la 18 ani, pentru a studia în străinătate, este de cele mai multe ori una impulsivă, luată în lipsa unor informații concrete cu privire la ce are de oferit sistemul de învățământ românesc în raport cu cel internațional. „Principala competiție a universităților locale nu sunt celelalte universități din România, ci imaginea adesea exagerată a învățământului european și internațional.

Decizia pe care mulți dintre tinerii din liceu o iau atunci când pleacă la studii în străinătate se suprapune peste o imagine negativă pe care aceștia o au despre învățământul local, și care, de cele mai multe ori, este așa din lipsă de documentare”, crede el.

Din perspectiva Teodorei însă, parteneriatul public-privat între facultăți a reprezentat un exemplu de bune practici pe care l-a apreciat foarte mult în timpul petrecut la studii în Olanda. De altfel, apropierea studenților de mediul privat, de viitorul angajator, reprezintă un mare plus în curriculum de pregătire din afară spre deosebire de modul în care se desfășoară lucrurile din acest punct de vedere în majoritatea universităților din România.

Tinerii aleg să plece în străinătate și pentru oportunitățile care apar după ce termină studiile, mai ales în cazul absolvirii unor facultăți tehnice. „Afară, industria este foarte aproape de mediul economic”, punctează și Tudor Avram, licențiat în Computer Science la Universitatea Cambridge din Anglia și care, în 2018, s-a întors în România în urma unei oferte generoase de angajare care i-a oferit și posibilitatea de a lucra remote. În paralel, el a început să colaboreze din poziția de mentor în programul FIRST Tech Challenge, competiția de robotică cu tradiție în SUA, adusă în România de asociația Nație prin Educație, care se adresează elevilor din clasele 7-12, și care constă în proiectarea, construirea și programarea unui robot. „Statistic, 60% dintre elevii care au trecut prin echipa noastră, în ultimii șase ani, au ales să studieze în străinătate. Majoritatea în Olanda, dar avem și studenți în SUA, la Harvard și Yale.”

Și, totuși, profesorul Rughiniș susține că, cel puțin în zona tehnică, învățământul local oferă perspective valoroase.  „Dacă vrei să faci inginerie, ingineria este despre laboratoare, despre experiență practică. Uită-te câte ore de laborator sunt în curriculum, uită-te care este dimensiunea formațiilor de lucru. Pe metrici concrete, învățământul românesc stă extraordinar de bine, mult peste toate ofertele europene, dar din păcate este un lucru pe care nu reușim să îl transmitem.” De partea cealaltă a baricadei, fabricile din România au început să adopte în ultimii ani o strategie proactivă în pregătirea forței de muncă tinere, multe dintre ele recunoscând necesitatea de a se implica direct în formarea noilor generații de specialiști. Confruntate cu o medie de vârstă a angajaților de peste 50 de ani, companiile nu mai stau doar să se plângă de deficitul de tineri în industrie, ci au început să colaboreze activ cu liceele și universitățile și să investească în școli duale. „Problema lipsei resursei umane o experimentăm toți.

Avem 2.500 de angajați în cadrul grupului, și este din ce în ce mai greu să recrutăm oameni. A devenit o misiune să investim și să școlim potențialii angajați. Deși am demarat multe programe de învățământ dual atât la nivel de liceu cât și la nivel universitar este clar că problema a devenit deja una sistemică”, spune Radu Timiș Jr, CEO al producătorului de mezeluri CrisTim, cu afaceri de 230 mil. euro. Bogdan Cernescu, Head of Corporate Banking la BCR și membru în Confederația Patronală Concordia, organizație care aduce împreună aproape 2.200 de firme cu capital românesc și străin, cu peste 330.000 de angajați, consideră că statul ar trebui să înceapă să dezvolte programe de educație robuste și să creeze oportunități atrăgătoare pentru generațiile tinere, ca acestea să își construiască viitorul acasă. Un studiu publicat recent de Eurofound – Fundația Europeană pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Muncă și Viață notează că un procent de 23% dintre tinerii români plănuiesc să se mute în altă țară în următorii trei ani. „Trebuie să să începem să dezvoltăm programe educaționale astfel încât să cultivăm inteligență și să convingem generațiile care vin din urmă să rămână în țară”, spune Bogdan Cernescu.

Statistica consemnează o creștere a numărului de angajați în economie, în primele două luni din 2024, până la un număr de 5.140.000 față de 5.116.000 în decembrie 2023. În industrie, numărul de angajați a ajuns la 1.296.000 în februarie 2024, cu 17.000 de angajați în plus față de finalul anului 2023. Raportat la 2007, anul aderării Românei la Uniunea Europeană, în industrie există însă o scădere de aproape 250.000 a numărului de angajați. Declinul cel mai mare l-a înregistrat  industria de îmbrăcăminte și încălțăminte, un sector de bază pentru economie și exporturi în anii ’90 și 2000.

Aici, numărul angajaților a scăzut cu 136.000 în ultimii 17 ani, până la 73.300. Și în industria alimentară, care ar trebui să fie un motor de creștere pentru România luând în considerare producția agricolă (România se află în top 5 producători de grâu și porumb din UE, fiind cel mai mare exportator de porumb în sezonul 2022-2023 și al doilea cel mai mare exportator de grâu, conform datelor Eurostat – n. red.), există o scădere de 8.000 de angajați față de 2007, până la 177.200 de salariați, potrivit datelor INS. „Este important ce face statul și cum ne poate ajuta în pregătirea angajațiilor pentru meseriile existente, dar și ale viitorului. Ca angajator, avem un rol important în a investi în oameni, dar și statul trebuie să creeze baza solidă de învățământ care să favorizeze apetența tinerilor de a se integra într-un sistem de lucru”, spune Radu Timiș Jr. Liberty Galați, cel mai mare producător de oțel integrat din România, este un alt exemplu în felul în care înțelege să se implice în formarea noilor generații de specialiști.

„La Galați suntem în al doilea an de când am demarat un program de învățământ dual. Avem un număr important de clase. Am ales să ne focusăm pe meseriile tradiționale, cum ar fi cea de electrician, de exemplu. Este foarte dificil să găsim astfel de specialiști în piață, și ne batem pentru ei cu companii din industrii foarte variate. Evident că mentalitatea tinerilor de a căuta un viitor mai bun în altă parte există și probabil că va mai dura câțiva ani până se va schimba, dar trebuie să începem să implementăm programe care să sprijine tinerii în dezvoltarea carierei lor, să le susțină loialitatea față de piața de muncă de aici”, concluzionează Radu Ionescu, directorul general al companiei.    ■

„România este o economie emergentă, în creștere. Există spațiu pentru tineri, pentru antreprenoriat, pentru companiile independente să crească mai mult și să se extindă în afara granițelor. Oportunitățile pe care le are România astăzi nu există în alte țări din Europa.”

Teodora Tricorache, studentă într-un program de master la Facultatea de Administrarea Afacerilor cu Predare în Limbi Străine (FABIZ) din cadrul ASE București

„Principala competiție a universităților locale nu sunt celelalte universități din România, ci imaginea adesea exagerată a învățământului european și internațional. Decizia pe care mulți dintre tinerii din liceu o iau atunci când pleacă la studii în străinătate se suprapune peste o imagine negativă pe care aceștia o au despre învățământul local, și care, de cele mai multe ori, este așa din lipsă de documentare.”

Răzvan Rughiniș, profesor de securitate cibernetică la Politehnica București

„Trebuie să să începem să dezvoltăm programe educaționale astfel încât să cultivăm inteligență și să convingem generațiile care vin din urmă să rămână în țară.”

Bogdan Cernescu, Head of Corporate Banking, BCR

„Afară, industria este foarte aproape de mediul economic.”

Tudor Avram, licențiat în Computer Science la Universitatea Cambridge din Anglia

„Avem 2.500 de angajați în cadrul grupului, și este din ce în ce mai greu să recrutăm oameni. A devenit o misiune să investim și să școlim potențialii angajați. Deși am demarat multe programe de învățământ dual atât la nivel de liceu cât și la nivel universitar este clar că problema a devenit deja una sistemică.”

Radu Timiș Jr, CEO al producătorului de mezeluri CrisTim

„La Galați suntem în al doilea an de când am demarat un program de învățământ dual. Avem un număr important de clase. Am ales să ne focusăm pe meseriile tradiționale, cum ar fi cea de electrician, de exemplu. Este foarte dificil să găsim astfel de specialiști în piață, și ne batem pentru ei cu companii din industrii foarte variate. Evident că mentalitatea tinerilor de a căuta un viitor mai bun în altă parte există și probabil că va mai dura câțiva ani până se va schimba, dar trebuie să începem să implementăm programe care să sprijine tinerii în dezvoltarea carierei lor, să le susțină loialitatea față de piața de muncă de aici.”

Radu Ionescu, director general, Liberty Galați