Mai poți oferi un salariu net de 2.500 de lei la angajare în orașele mari?

„Un angajat dintr-un oraș mare nu mai poate să stea pe 2.500 de lei (500 de euro) pe lună dacă plătește și chirie. Salariul mediu este nivelul de unde ar trebui să înceapă discuțiile în orașele mari“

 În București și Cluj, salariul mediu net trece de 1.000 de euro lunar, iar în Timișoara urcă peste 900 de euro.

În orașele mari, precum București, Cluj-Napoca sau Timișoara, unde rata șoma­jului este redusă, șansele de recrutare sunt cu atât mai mici cu cât oferta salarială este mai aproape de salariul minim, iar companiile ar trebui să își ajusteze oferta salarială în funcție de diferențele regionale.

„Cu cât ești mai aproape de salariul minim șansele de a recruta sunt mai mici în orașele mari precum București sau Cluj-Napoca. Pro­babil salariul mediu este cel de unde putem discuta în orașele mari. (…) Generația nouă are de plătit chirie, iar pe măsură ce costul vieții crește, nu mai poți să stai pe un salariu de 2500 de lei pentru a plăti și o chirie, jumătate din salariu se duce pe chirie, practic nu prea poți să mănânci. Este imposibil să trăiești cu 2500 de lei dacă plătești și chirie“, a spus Bog­dan Badea, CEO al ejobs, platformă de recru­tare, în cadrul emisiunii ZF Meeting Office.

Bucureștiul avea o rată a șomajului de 1% în ianuarie, județul Timiș de 0,8% iar județul Cluj de 1,2%, potrivit datelor de la Statistică. În Bucu­rești câștigul salarial mediu net era de 5.517 lei în ianuarie anul acesta, în județul Cluj de 5.153 lei iar în Timiș de 4.613 lei, mai arată Statistica.

Bogdan Badea spune că vede ca trend o scădere a postării de joburi remote din partea companiilor în ultimele șase luni și o creștere spectaculoasă pe partea celalaltă, oamenii vor să muncească remote.

„Avem 6-7% joburi remote din total joburi postate și 14-15% din aplicări se duc către ele. Pe remote este un interes major, com­paniile care postează joburi remote câș­tigă. Tinerii din orașe mici sunt fericiți că au joburi remote pentru o companie cu sediul cen­tral la București, Cluj, Timișoara, dar că pot munci de acolo. Pe IT mulți programatori s-au mutat chiar pe zona rurală“, a mai spus el.

Atâta timp cât într-un oraș mare rata șomajului este 1%, este o piață a angajatului și nu a angajatorului, iar companiile trebuie să aibă toate datele pentru a înțelege diferențele regionale și să ajusteze politica salarială.

„De fapt sunt generații care au schimbat comportamentul profesional, sunt multe date care trebuie coroborate ca să înțelegi dife­rențele regionale și datele legate de nivelul de șomaj. Trebuie să iei toate datele și să ajustezi politica salarială să vii cu o propunere onestă și tentantă. (…) Este o piață a angajatului atâta timp cât ai șomaj de sub 1%“, a spus Sergiu Oprescu, Alpha Bank, în cadrul emisiunii Meeting Office. El a mai spus că dacă înainte angajatul pleca de la banca A la banca B, astăzi vedem o mare parte din angajați ieșind în afara sistemului bancar, băncile se auto­ma­tizează, digitalizează, rețeaua de sucursale a fost optimizată, există un trend de reducere a numărului de angajați, potrivit lui.

În 2008, sistemul bancar era la vârf ca nu­măr de sucursale și angajați, cu 71.000 de locuri de muncă active la acea dată. În 2022, datele arată că în întregul sistem bancar mai lucrează aproape 52.000 de oameni pe un trend care a continuat să fie de scădere și după ce efectele crizei financiare din 2008 s-au estompat.

O provocare în a găsi angajați specializați este și în energie, companiile găsesc tot mai greu angajați. Corneliu Bodea, fondatorul Adrem, declara că a dezvoltat propria acade­mie, unde pregătește personal.

„Noi lucrăm cu un tip de personal foarte specializat în energie, școlile nu mai produc astfel de specialiști, nu mai vrea nimeni să lucreze în acest domeniu, este o meserie grea, dificilă. Găsim din ce în ce mai greu personal, am dezvoltat propria structură care dezvoltă personal, Academia Adrem, avem o direcție care găsește personal, îl dezvoltă, atât la nivelul tehnicienilor, cât și a specialiștilor cu studii superioare. Gradul de retenție este de 20%, din 10 persoane 2-3 rămân în companie. Este o luptă continuă, una din preocupările majore pe care le am ca CEO“, a spus și Corneliu Bodea, fondatorul Adrem Invest.

Indiferent de industrie, problema forței de muncă rămâne o preocupare pentru angajatori, care afirmă la unison că vorbim în continuare de o piață a angajatului în România, deși, așa cum spune Bogdan Badea abundența de CV-uri din piață nu este neapărat un semn bun, ci arată mai degrabă spre categorii de salariați care caută activ să își schimbe locul de muncă.