Mai important decât medaliile câștigate de David Popovici

Spre surprinderea noastră, care uitasem de el după Olimpiada de la Tokyo, dar mai puțin a antrenorului lui, a stafului și a Cameliei Potec și a celor din această piață, la 17 ani David Popovici a devenit campion mondial la natație la 200 de metri și 100 de metri liber. El a sfidat ceea ce credem noi despre noi, că ne naștem cu talent, dar murim cu speranța. Dar mai important decât medaliile câștigate – îi doresc să câștige și aurul olimpic – este tot ecosistemul pe care îl poate crea și se poate crea în jurul lui. La fel ca la Simona Halep. De săptămâna trecută mulți părinți au început să se intereseze de cursurile de înot, iar mulți copii au ridicat capul din telefon și au început să viseze că ar putea ajunge ca David Popovici. Poate au fost autorități locale – primării, consilii județene, consilii locale – care se gândesc să aloce niște bani pentru un bazin sau, cine știe, să resusciteze bazinele de înot ale lui Udrea, care mai degrabă fuseseră făcute ca să devalizeze bugetul decât să scoată campioni sau să atragă copiii la înot. Poate sunt firme, supermarketuri, malluri care citesc propunerea Ziarului Financiar, ca lângă fiecare supermarket să facă un teren de joacă, de sport, în jurul căruia să se adune copiii, tinerii, în loc să se adune în fața sălilor de păcănele și pariuri. Avem nevoie de exemple pozitive ca să arate că și în România se poate realiza ceva, că și din România pot ieși campioni, că și în România sunt antrenori pregătiți care pot scoate campioni. Bineînțeles că David Popovici, antrenorul lui, Simona Halep sunt niște excepții, dar tocmai aceste excepții arată că într-o țară din care tânăra generație vrea să fugă se pot face lucruri bune. Dacă David Popovici și ceea ce a realizat el îi poate determina pe 1, 2, 10, 100, 1000 de copii să vină la înot, este un lucru extraordinar, chiar și fără ca vreunul să ajungă vreodată campion. România, cei care ne-au conduș și ne conduc, nu are un sistem prin care să descopere talente, să-i îndrume pe copii către ceva, să le dea un scop și un drum către viitor. Dacă în zona urbană părinții încearcă să acopere acest lucru, în zona rurală este un întuneric total. Simona Halep a reușit să aducă către tenis mulți copii, ceea ce este un lucru mai important decât a găsi un campion. Cu cât se fac mai multe comunități în jurul imaginii unui campion, cu atât sunt șanse mai mari ca societatea să progreseze și să se dezvolte. Simona Halep, David Popovici, Hagi ar trebui plimbați prin țară să vorbească tuturor despre ceea ce au făcut ei, despre efortul depus, despre leadership, despre muncă, despre satisfacțiile pe care poți să le aduci unei națiuni. Prea puțină lume îl înțelege pe Hagi, dar el, cu academia lui, a dat un sens și viață unor copii care altfel s-ar fi pierdut într-un sat, într-o comună, într-un oraș. Dacă Hagi și-ar crea o franciză din ceea ce a creat, fotbalul românesc ar arăta mai bine. Bineînțeles că noi sperăm să apară un nou Hagi, dar câteodată este mai important ca sistemul să se extindă mai mult pentru a putea să-l găsesască pe noul Hagi, pe Mutu, pe Pițurcă, pe Lucescu etc. Zona urbană din România, din principalele orașe, se apropie de nivelul occidental, dar celelalte zone din orașele mici și mijlocii, din zona rurală, rămân în urmă. Copiii de acolo nu au niciun viitor dacă nu sunt preluați de anumite sisteme, dacă nu văd în jurul lor niște modele. Astăzi vorbim despre sport. Sunt șanse mai mari să găsești talente în zonele sărace decât în zonele urbane. Ca să nu mai vorbim de faptul că cel care s-a născut în sărăcie are șanse mai mari să aibă o ambiție și o determinare prin care să reușească în viață. Are nevoie doar să fie luat de acolo și să intre într-un sistem. Acest lucru este valabil și pentru muzică, dans, actorie, etc. Nu toată lumea poate să învețe, nu toată lumea poate să ajungă la facultate, dar, dacă ai un sistem, s-ar putea să poți să scoți niște copii din starea lor, din situația lor familială care îi condamnă să facă ceea ce fac și părinții lor. David Popovici, Simona Halep, Hagi, Cristina Neagu au talent, dar o calitate mult mai importantă este cea legată de muncă, muncă și iar muncă. Într-o țară unde până acum două luni bitcoinul era rege (unde mai poți să câștigi de 50 de ori în 6 luni?) cuvântul „muncă” nu era în prim-plan. Nici acum nu este.  Toată lumea se uită la Becali cum împarte banii, iar copiii vor să fie ca el.

Năstase a fost un talent pur, dar, pe termen lung, Țiriac, care a muncit mai mult, a realizat mult mai multe lucruri. David Popovici își va urma cariera lui și sper ca să fie un model pentru crearea de comunități prin care alți copii să aibă o șansă să-și descopere talentul, iar acesta să fie valorificat.

(cristian.hostiuc@zf.ro)