Mai creste economia?
Stirea saptamanii trecute a fost recunoasterea, chiar pe cai mai putin oficiale, a perspectivei ca economia ar putea sa nu creasca deloc anul acesta.
Dupa ce anul pornise cu estimarea comuna a Guvernului si a FMI
ca economia va creste cu 1,3%, intre timp prognoza Fondului s-a
redus spre 0,8%, pentru ca acum sa tinda spre zero. Fara legatura
cu situatia din Grecia, desi aparent ca reactie la ceea ce s-a
intamplat pe pietele financiare, seful misiunii Fondului la
Bucuresti, Jeffrey Franks, a recomandat Romaniei “sa fie vigilenta
in indeplinirea angajamentelor asumate” (sensul declaratiei lui
Franks ar trebui mai degraba cautat in afirmatia recenta a
reprezentantului nostru la FMI, Mihai Tanasescu, ca pana acum “nu
s-a facut mai nimic in primul trimestru” pentru cresterea
disciplinei fiscale).
Deocamdata, deficitul bugetar in primul trimestru s-a incadrat in
tinta stabilita cu FMI – 8,22 miliarde de lei (1,53% din PIB) fata
de tinta de 8,25 miliarde de lei, insa ceea ce este ingrijorator e
ca tinta s-a realizat in principal, ca de fiecare data pana acum de
la incheierea acordului cu Fondul, pe seama taierii investitiilor –
cheltuielile de capital au fost taiate cu 36,5%, in timp ce
cheltuielile de personal au scazut cu numai 8,7%, desi acestea din
urma erau asteptate sa aduca grosul economiilor. In privinta
veniturilor, notabil e ca ele au scazut mai mult decat cheltuielile
(cu 1,4% fata de aceeasi perioada din 2009, fata de o scadere a
cheltuielilor cu 0,5%), ceea ce tradeaza aceleasi probleme din
trimestrele prece¬dente – activitatea in economie inca nu-si
revine, iar colectarea incasarilor la buget ramane
insuficienta.
In aceste conditii, sunt normale declaratiile ministrului de
finante Sebastian Vladescu si ale guvernatorului Mugur Isarescu
potrivit carora nu trebuie si nu se are in vedere o crestere a TVA,
chiar daca Guvernul si FMI continua sa discute despre alte posibile
moduri de a largi baza de impozitare. In privinta finantarilor,
pentru luna mai Finantele intentioneaza sa se imprumute cu mai mult
de un miliard de euro de pe piata interna, prin obligatiuni si
certificate de trezorerie, ceea ce inseamna o suma dubla fata de
valoarea datoriei care va ajunge la scadenta. Urmatoarea transa de
imprumut de la FMI, de 850 mil. euro, ar putea sosi la sfarsitul
lui iunie, insa ea este irelevanta pentru necesitatile de finantare
ale bugetului.