Mai bogați cu 5 miliarde de euro

♦ Într-un deceniu, numărul de companii antreprenoriale românești de dimensiuni medii, cu afaceri cuprinse între 10 și 100 mil. euro, a crescut cu 66%. Această evoluție pozitivă a susținut și creșterea pieței de fuziuni și achiziții, dat fiind că investitorii și-au întors mai mult fața către România și au găsit aici ținte pe măsura tichetelor lor.

Antreprenorii care au marcat unele dintre cele mai importante 50 de exit-uri din businessul local sunt mai bogați cu circa 5 mld. euro, potrivit calculelor ZF. Fiecare om de afaceri implicat în una dintre aceste tranzacții a devenit milionar. În euro.

De altfel, sunt cel puțin 15 deal-uri semnate în România și evaluate la 100 de milioane de euro sau peste acest prag, achiziții care au avut la vânzare antreprenori locali, oameni de afaceri care au făcut exit total din businessurile pe care le-au creionat în capitalism.  În această analiză au fost luate în calcul doar exit-urile totale – chiar și pe etape -, nu și cele parțiale. Nu au fost incluse tranzacțiile din sectorul imobiliar însă.

În realitate, în piața locală de M&A, de-a lungul anilor, au fost câteva sute (ori chiar mii) de deal-uri prin care antrepre­norii au cedat controlul afacerilor lor, an de an nume noi adăugându-se pe listă. Mulți au cedat doar pachete minoritare sau majoritare. Alții au vândut tot.

Dar, la polul opus, există în continuare businessuri controlate de oameni de afaceri locali care sunt lider de piață sau în top trei jucători pe domeniul lor. Ei au construit afaceri puternice, evaluate la zeci ori chiar sute de milioane de euro. Spre exemplu, cele mai valoroase 25 de afaceri antreprenoriale românești sunt evaluate  la 25,5 mld. euro (126 mld. lei), fiecare în parte valorând cel puțin 175 mil. euro, potrivit anuarului Top 100 cele mai valoaroase companii din România, realizat de ZF în parteneriat cu BT Capital Partners și Veridio. Între acești campioni antreprenoriali ai economiei românești se numără Altex (liderul pieței electro-IT), grupul Bitdefender (una dintre cele mai de succes companii de IT din România, care a devenit un lider la nivel mondial pe piața soluțiilor de securitate cibernetică), Fan Courier (numărul unu în piața de curierat) și grupul Catena-Fildas Trading (cel mai mare jucător din piața farmaceutică locală).

Totodată, România are peste 2.000 de companii antreprenoriale cu afaceri cuprinse între 10 și 100 de milioane de euro, mai exact businessuri de dimensiuni medii. Datele sunt aferente anului 2020, acestea fiind cele mai recente informații disponibile. Între timp, ținând cont de evoluția mediului de business și de inflația care a săltat cele mai multe afaceri, numărul este probabil să fi crescut. Spre comparație, în 2011 erau doar 1.209  astfel de jucători.

Numărul acestor firme a crescut puternic, cu 66%, în doar un deceniu, arată o analiză a companiei de audit și consultanță EY. Iar impactul s-a simțit inclusiv asupra pieței de M&A. Mai exact, această evoluție pozitivă a numărului de companii antreprenoriale de dimensiuni medii a susținut creșterea pieței de fuziuni și achiziții deoarece investitorii și-au întors mai mult fața către România și au găsit aici ținte pe măsura tichetelor lor.

De altfel, pentru mulți investitori, atât fonduri de investiții, cât și investitori strategici, afacerile antreprenoriale reprezintă o bună oportunitate pentru a intra sau pentru a se dezvolta pe o piață.

Înghețata Betty Ice, farmaciile Help Net și berea Neumarkt sunt doar câteva dintre brandurile românești create de oameni de afaceri locali, dar care în urma unor tranzacții de zeci sau chiar sute de milioane de euro au ajuns în portofoliul unor giganți străini. Există însă și mărci precum Cris-Tim, Kober, Bog’Art, Jidvei și Catena care au fost construite de oameni de afaceri români și nu doar că nu au fost înstrăinate de familie, dar a început transferul către cea de-a doua generație.

Transferul de generații în business este esențial pentru continuitatea afacerilor antreprenoriale din România. Miza acestui transfer este să aducă valoare adăugată, inovație, creștere și o nouă viziune.

Totuși, o mică parte dintre businessuri ajung în acest punct. Cele mai recente date (din 2018) arată că doar o treime dintre afacerile de familie din România ajung la a doua generație, iar 10% sunt predate și celei de a treia generații.

Antreprenorul Claudiu Necșulescu, proprietarul Jidvei, unul dintre cei mai mari producători de vin din România, afirmă că Jidvei a fost construit încă din 1999 ca o moștenire de familie.

„Eu și tatăl meu am lucrat împreună și am consolidat acest business. Iar acum lucrez împreună cu fetele mele (Ana și Maria Necșulescu – n. red.).“ Decizia de a păstra grupul Jidvei ca afacere de familie, spune Claudiu Necșulescu, le va aparține fiicelor sale, încă din 2013 fiind stabilit acest lucru.

Claudiu Necșulescu și tatăl său, Liviu Necșulescu (care s-a stins din viață), au readus la viață businessul Jidvei în anii ’90, după o perioadă grea pentru unul dintre cei mai vechi producători de vinuri de pe plan local. Acum, Maria și Ana Necșulescu, fiicele lui Claudiu Necșulescu, sunt implicate la rândul lor în business. Aceasta este o situație rară, dat fiind că foarte puține dintre businessurile românești antreprenoriale reușesc să ajungă la cea de-a treia generație.

Există businessuri antreprenoriale fondate cu gândul de a fi vândute, iar acesta este în special cazul celor din domeniul tehnologiei, un domeniu unde România și-a creat deja un nume, dar nu numai. Există însă și acele cazuri unde businessurile au fos înființate pentru a fi duse mai departe, doar că a existat un moment în care antreprenorii au realizat că nu au capitalul, forța de negociere sau know-how-ul să meargă singuri.

Mai sunt și situații în care o afacere nu a ajuns la cea de-a doua generație deoarece copiii oamenilor de afaceri respectivi nu au fost pregătiți să preia businessul sau pentru că și-au dorit alte specializări.

Familia Bărbuț a vândut în 2019 businessul AdePlast, fondat de antreprenorul Marcel Bărbuț, care s-a stins din viață nu cu mult înainte. Astfel, elvețienii de la Sika au plătit circa 140 de milioane de euro pe AdePlast, unul dintre cei mai mari jucători din piața materialelor de construcții. AdePlast producea atunci mortare, polistiren și vopsele în cele 11 fabrici de la Ploiești, Oradea, Roman și Craiova. Iulia-Ramona Bărbuț, cei patru fii   Alexander Michael Bărbuț, Thomas Bărbuț, Marcel Bărbuț, Eduard-Mario Bărbuț și Cristina Paveliuc, partenera de viață a fondatorului AdePlast, sunt moștenitorii businessului și cei care l-au vândut.

România are o istorie scurtă în capitalism, motiv pentru care nu există cultura businessurilor de familie transmise din generație în generație. Ba mai mult, mai mulți antreprenori locali au creat afaceri, le-au dezvoltat, le-au vândut și apoi au luat-o iarăși de la zero, ghidați de ambiția de a crește din nou. De altfel, există chiar în clasamentul acesta, al unora dintre cele mai importante 50 de exit-uri, antreprenori  în serie, Wargha Enayati, Raul Ciurtin și Omer Susli fiind doar câteva exemple.

În realitate, atât piața de M&A, cât și mediul de business local sunt organisme vii, în perpetuă schimbare, așa an de an vor mai fi antreprenori care vor vinde, dar și care o vor lua de la capăt. Vor fi însă și unii care vor duce povestea mai departe.