Mai bine să te prefaci că lucrezi decât să fii prost plătit și lipsit de beneficii?

Puțini ar accepta să lucreze fără salariu sau, și mai rău, să plătească pentru a fi la muncă. Și totuși, în China a devenit tot mai popular în rândul tinerilor șomeri să plătească unor firme pentru a mima că au un job, fenomen care se extinde în marile orașe. Un articol de la BBC vorbește despre felul în care, pe fondul unei economii lente și al unei piețe a muncii cu șomaj ridicat în rândul tinerilor (peste 14%), tot mai mulți preferă să dea între 30 și 50 de yuani pe zi (aproximativ 4–7 dolari) pentru a lucra dintr-un „birou de fațadă” decât să stea acasă. Aceste spații arată ca niște birouri complet funcționale – cu calculatoare, internet, săli de ședință și chiar zone de relaxare – iar unii „angajați” le folosesc pentru a-și căuta un loc de muncă sau pentru a testa idei de afaceri proprii. Shui Zhou, 30 de ani, a avut o afacere în domeniul alimentar care a eșuat în 2024. Din aprilie 2025, plătește zilnic pentru a merge la Pretend To Work Company, în orașul Dongguan. „Mă simt foarte bine, e ca și cum am lucra împreună ca o echipă”, spune el. Pentru părinții săi, imaginile cu el într-un mediu de birou sunt liniștitoare, chiar dacă realitatea este alta. Pentru alții, acest concept e o soluție de tranziție. Dr. Christian Yao, expert în economie chineză, explică în articolul BBC: „Fenomenul este comun din cauza transformării economice și a nepotrivirii dintre educație și piața muncii. Aceste locuri le oferă tinerilor timp să-și gândească următorii pași sau să facă munci temporare”. În Shanghai, Xiaowen Tang, 23 de ani, a închiriat pentru o lună un post de lucru într-un astfel de spațiu. Absolventă de facultate, fără job full-time, a trimis universității fotografii din birou drept „dovadă de practică”, condiție pentru a-și primi diploma. În realitate, își petrecea zilele scriind romane online pentru bani de buzunar. „Dacă tot te prefaci, măcar fă-o până la capăt”, spune ea. Aceste povești ilustrează un adevăr incomod, care se potrivește și cu realitățile românești: atunci când salariile sunt mici, beneficiile lipsesc, iar flexibilitatea și echilibrul viață–muncă rămân doar promisiuni, mulți tineri nu mai văd rostul implicării reale la locul de muncă. Astfel, ei preferă să caute alternative, chiar dacă acestea înseamnă doar să pară ocupați  într-un birou pe care îl plătesc din propriul buzunar. Cazurile din China, unde mii de tineri șomeri plătesc pentru a lucra din „birouri de fațadă”, par extreme, dar ele pun reflectorul pe ideea că, atunci când simt că nu primesc ceea ce merită, tinerii aleg să caute alternative, fie ele și simbolice. În Europa, rata șomajului în rândul tinerilor rămâne ridicată – 14,5% în februarie 2025 la nivelul UE, potrivit celor mai recente date Eurostat. Sunt state în care situația este și mai rea: Spania se află constant peste 25%, Suedia depășește 25%, iar Grecia se apropie de 17%. România, însă, are una dintre cele mai îngrijorătoare evoluții: 26,3% în noiembrie și decembrie 2024, aproape dublu față de media europeană. Practic, mai mult de unul din patru tineri români este fără loc de muncă, ceea ce creează un teren fertil pentru demotivare și abandon profesional. Văd acest fenomen și în jurul meu. O prietenă, fostă antreprenoare, a renunțat la businessul care, în esență, însemna multă muncă, mult stres și un profit invers proporțional, am putea spune – acum își caută un loc de muncă, dar nu ar accepta unul cu orice preț, preferă să nu lucreze deloc decât să intre într-un domeniu care nu îi place. O altă prietenă și-a dat demisia în urmă cu câteva luni și preferă să se dedice creșterii copiilor. O alta este în concediu de maternitate, departe de gândul de a se întoarce rapid în câmpul muncii. Într-un astfel de context, nu e de mirare că unii preferă să facă orice altceva decât să accepte condiții precare. Fenomenul „pretend offices” din China devine o metaforă globală pentru generațiile care refuză să joace după regulile vechi ale pieței muncii și caută spații – reale sau imaginare – unde să-și păstreze demnitatea și motivația.  

Ioana Matei este editor-șef, Business Magazin