Maguay: Blocajul adopției AI în România nu este tehnic, ci organizațional. „Nu poți construi inteligență peste un sistem care nu este încă bine organizat, unde datele sunt împrăștiate”

♦ Integratorul a finalizat în acest an proiecte importante de e-guvernare (Portalul Digital Unic, Registrul Auto Român), începute în 2024, validând modelul de infrastructură „mission-critical” construit pe baze solide de date ♦ Noua paradigmă de securitate sub directiva NIS2 redefinește conceptul de „downtime”: în era ransomware, riscul nu mai este oprirea serverelor, ci criptarea datelor și imposibilitatea recuperării lor rapide ♦ România nu are o criză de talente, ci o nevoie de a schimba rolul programatorului în arhitect de soluții, susțin reprezentanții Maguay.

Într-o piață tehnologică dominată de discuții despre inteligența artificială generativă și necesitatea digitalizării accelerate, Maguay, unul dintre cei mai importanți integratori de sisteme informatice și producători de infrastructură „mission-critical” din România, atrage atenția asupra faptului că piața locală nu duce lipsă de hardware sau competențe AI, ci de guvernanța datelor, esențială pentru ca investițiile în inteligență artificială să livreze valoare reală și nu doar experimente izolate. Compania, care estimează că va încheia 2025 cu afaceri de 335 milioane de lei, plus 10%, a finalizat anul acesta o serie de proiecte de e-guvernare precum infrastructura pentru Portalul Digital Unic sau Registrul Auto Român și mizează în continuare pe o strategie care îmbină securitatea cibernetică avansată (adaptată la directiva NIS2) cu platforme proprii de tip low-code, menite să rezolve deficitul de agilitate, nu de personal, din piața locală.

„Din perspectiva Maguay, nu există un blocaj tehnic real în adopția inteligenței artificiale în România. Competențe există, oamenii înțeleg tehnologiile, există acces la know-how, la platforme și la putere de calcul. Barierele sunt, în realitate, de altă natură. Țin mai puțin de algoritmi și mai mult de modul în care organizațiile sunt pregătite, la nivel de bază, să lucreze cu date, procese și sisteme digitale coerente”, a explicat Corvin Pughin, cofondator Maguay.

Deși statisticile europene plasează România la coada clasamentelor privind adopția tehnologiilor emergente, realitatea din teren, văzută prin ochii unui integrator cu peste 30 de ani de experiență, este nuanțată. Practic, piața locală este fascinată de partea vizibilă a AI-ului, neglijând adesea infrastructura invizibilă care face posibilă funcționarea corectă a algoritmilor. Această abordare superficială duce la proiecte care nu livrează valoare pe termen lung.

„Astăzi, ceea ce se vede cel mai mult este AI-ul pentru utilizatorii finali: chatboți, asistenți virtuali, automatizări simple. Este zona cea mai vizibilă și cea mai ușor de comunicat. În paralel însă există un nivel mult mai important pe termen lung: folosirea AI-ului în construcția soluțiilor de bază, în motoarele aplicațiilor, în procesele interne, în infrastructurile de date. Acolo se poate crea, de fapt, valoarea reală în următorii ani”, a detaliat el.

Riscul major pentru companiile românești este tentativa de a „sări etapele”, investind în soluții de AI fără a avea un ecosistem de date consolidat. Fără o fundație solidă, proiectele de inteligență artificială riscă să devină simple experimente costisitoare.

„Acum multe organizații încearcă să ajungă direct la AI-ul pentru utilizatorul final, fără să fi construit mai întâi fundația și de aici apar problemele care arată ca un blocaj de adopție. Lipsesc mecanismele clare de colectare a datelor, lipsesc soluțiile de bază care să colecteze, să ordoneze și să guverneze informația. Datele sunt împrăștiate, incomplete sau greu de folosit și AI-ul nu are pe ce să se sprijine. Ca în orice domeniu, nu poți construi inteligență peste un sistem care nu este încă bine organizat”, a punctat Corvin Pughin.

Soluția propusă de Maguay, validată prin parteneriate cu giganți tehnologici precum Intel, HPE sau Oracle, presupune o abordare incrementală, unde infrastructura hardware (servere, stocare, networking) este proiectată de la bun început pentru a scala odată cu nevoile de procesare AI.

„Această realitate nu este specifică României. Rapoartele MIT arată, la nivel global, că doar 20–30% dintre inițiativele de AI ajung să livreze valoare reală în producție. Restul se pierd pe drum din motive care țin de date, integrare, procese și aliniere organizațională – nu de lipsa tehnologiei. Diferența reală o fac organizațiile care au înțeles că AI-ul nu începe cu un model, ci cu o infrastructură solidă. Clienții care au făcut deja pasul către clustere HPC/AI, storage scalabil și rețele de mare viteză pot aborda AI pragmatic, incremental, cu rezultate previzibile”, a mai spus cofondatorul Maguay.

Mai multe proiecte de e-guvernare finalizate

În acest an, Maguay a livrat mai multe proiecte cheie pentru sectorul public, din postura de integrator. „Anul acesta a fost pentru Maguay un an de implementare și finalizare a unor proiecte majore începute în 2024, mai ales în zona de e-guvernare, protecție socială și sănătate (precum Registrul Auto Român, Portalul Digital Unic al României – PDURo, REGES-ONLINE, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială – Sistemul Național Integrat de Asistență Socială – SNIAS și informatizare spitale). Aceste sisteme informatice integrate, livrate «la cheie», au fost construite pe infrastructuri moderne de datacenter, hardware și software: servere, stocare, virtualizare și securitate cibernetică”, a detaliat Corvin Pughin.

Un rol cheie al integratorilor în asemenea proiecte este acela de a oferi soluții care să fie adaptate la realitatea din teren. „Rolul nostru a fost să îmbinăm expertiza de producător de infrastructură cu experiența de integrator, astfel încât tehnologiile furnizate să fie adaptate realist la specificul instituțiilor și organismelor publice din România. Portofoliul nostru de clienți acoperă atât instituții publice centrale și locale, cât și companii mari din sectoare critice precum energie, utilități, telecom, financiar, educație și sănătate. În zona publică lucrăm cu ministere, agenții naționale, autorități de reglementare și instituții cu rol strategic, unde livrăm de la servere și soluții de stocare, până la platforme software complexe și aplicații software de e-guvernare”, a mai spus el.

Securitatea în era NIS2: noua definiție a „downtime-ului”

În paralel cu provocarea datelor, companiile se confruntă cu un peisaj al amenințărilor cibernetice radical schimbat. Astăzi conceptul de continuitate operațională s-a redefinit. În contextul intrării în vigoare a Directivei NIS2 și a proliferării atacurilor ransomware asistate de AI, “downtime-ul” nu mai înseamnă doar „ecran negru”, ci indisponibilitatea datelor critice.

„Dacă acum peste douăzeci de ani definiția downtime-ului se limita la funcționarea pe cât posibil neîntreruptă a echipamentelor de infrastructură, actualmente situația este cu totul alta. (…) Astăzi, degeaba serverele și capacitățile de stocare funcționează neîntrerupt, dacă bazele de date sunt criptate, iar aplicațiile de business nu sunt operaționale sau sunt, dar funcționează în mod eronat. Necesitatea asigurării downtime-ului minim în funcționarea echipamentelor a evoluat către necesitatea asigurării rezilienței datelor în condiții de securitate cibernetică”, a punctat Corvin Pughin.

Maguay recomandă clienților, în special celor din sectoarele critice, să evite capcana conformității formale („bifarea” cerințelor NIS2) și să investească în reziliență reală. Aceasta presupune integrarea backupului ca element de securitate și testarea constantă a scenariilor de dezastru.

„Cu siguranță nu vom recomanda niciodată o simplă «bifare» a cerințelor legale, sau de standard, de industrie, când discutăm despre securitatea cibernetică. Clienții trebuie conștientizați din acest punct de vedere, pentru că este extrem de periculos să își «fure căciula». (…) Din punct de vedere tehnologic, pentru a realiza un sistem de protecție cibernetică eficient, proiectăm o arhitectură «defence in depth» – firewalluri de nouă generație, segmentare, protecție avansată la endpoint, protecție la nivel de aplicație, monitorizare continuă și capabilități de răspuns. Integrăm în aceeași logică backup-ul și planurile de recuperare în caz de dezastru”, a subliniat cofondatorul Maguay.

O componentă critică, adesea ignorată, este factorul uman și procedurile de reacție. Tehnologia singură nu poate opri un atac sofisticat dacă organizația nu știe cum să reacționeze în primele minute ale incidentului.

„Insistăm ca backupul să fie tratat ca element de securitate, cu copii izolate, RPO/RTO clare și teste periodice de restaurare. Recomandăm, neapărat, menținerea unei conștientizări ridicate la nivelul angajaților (cybersecurity awareness trainings) și de asemenea exerciții de tip «tabletop» cu simulări de ransomware, pentru ca, în ziua critică, organizația să aibă proceduri clare, nu doar documentație pentru audit”, a adăugat el.

Mitul crizei de resurse și soluția low-code

Un alt subiect intens dezbătut în industria IT este deficitul de personal calificat. Și aici Maguay are o poziție contrară curentului general, susținând că România nu duce lipsă de talente, ci de instrumente care să permită o dezvoltare rapidă și o adaptare agilă la cerințele de business. Răspunsul companiei la această provocare este platforma proprie Asigno, o soluție de tip low-code/no-code.

„România este un izvor de talente, nu o piață aflată în criză de resurse. Din perspectiva noastră, problema nu este lipsa oamenilor buni, ci viteza cu care industria reușește să se adapteze la noul mod de a construi aplicații, într-un context în care low-code-ul și inteligența artificială schimbă fundamental regulile jocului”, a afirmat Corvin Pughin.

Platforma Asigno schimbă paradigma de dezvoltare software, transformând programatorii din “scriitori” de cod repetitiv în arhitecți de soluții și implicând direct beneficiarul în procesul de creație, susțin reprezentanții companiei.

„În acest peisaj, Asigno nu este un substitut pentru programatori, ci o platformă care mută accentul de pe scrierea de cod repetitiv pe înțelegerea proceselor, a datelor și a logicii de business. Practic, în Asigno, aplicațiile pot fi dezvoltate în trei moduri complementare: programatic, prin configurare low-code/no-code și direct cu ajutorul AI, din cerințe scrise în limbaj natural. (…) Oamenii de business nu mai sunt simpli furnizori de documente de analiză, ci devin parte activă din construcția aplicației”, a explicat cofondatorul Maguay.

Această abordare permite livrarea rapidă a proiectelor complexe, eliminând timpii morți dintre analiza de business și scrierea efectivă a codului.

„Din experiența noastră, oricât de bine ar fi scrisă o analiză, oamenii înțeleg cu adevărat ce își doresc atunci când văd aplicația funcțională. De aceea, prototiparea rapidă este unul dintre cele mai mari avantaje ale Asigno: ideile sunt transformate foarte repede în aplicații concrete, care pot fi testate, corectate și rafinate pe loc”, a subliniat Corvin Pughin.