Lupta de un sfert de secol a Băncii Naționale cu inflația: de la aproape 300% pe an, a coborât la mai puțin de 1%

De la inflație de aproape 300% pe an, inflația a coborât la mai puțin de 1%. Anul 2014 a adus inflația anuală la un minim istoric neașteptat de 0,83%. A fost pentru prima oară când rata anuală a inflației a coborât sub 1%, după ce la începutul anilor ‘90 piața s-a luptat cu o hiperinflație galopantă. România a ajuns astfel să aibă pe an inflația dintr-o singură zi din 1993.

Scăderea inflației a fost anticipată de analiști în 2014, însă amploarea ajustării a luat prin surprindere pe toată lumea.

Prețurile mărfurilor alimentare au scăzut anul trecut cu 0,4%, în timp ce prețurile mărfurilor nealimentare au urcat cu 1,25%, iar tarifele serviciilor au crescut cu 2,25%. Anul agricol bun, inflația scăzută din zona euro, persistența deficitului de cerere agregată, scăderea prețului petrolului și continuarea ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste și-au adus contribuția la minimul record al inflației.

Inflația anuală a oscilat pe parcursul anului 2014 în intervalul 0,66% – 1,5%, minimul de 0,66% fiind atins în iunie. Evoluția inflației a luat prin surprindere chiar și banca centrală, care a operat trei ajustări ale prognozei (inițial de la 3,5% la 3,3%, apoi de la 3,3% la 2,2% și, ulterior, de la 2,2% la 1,5%).

Rata inflației din zona euro a coborât deja în teritoriu negativ în decembrie pentru prima oară din septembrie 2009, ca urmare a scăderii prețului petrolului și a încetinirii ritmului de creștere a economiilor din zona euro.

BNR anticipează că rata inflației va depinde pentru întregul an 2015 în mare măsură de efectul de bază. Punctul cel mai de jos al inflației este prevăzut a fi în februarie, iar ulterior, datorită efectului de bază, vor exista creșteri ale inflației datorită efectului de bază până în septembrie, a explicat guvernatorul BNR. În ianuarie 2015 inflația anuală a fost de 0,4%, iar în februarie este de așteptat ca inflația să se ducă spre zero, potrivit estimărilor BNR.

Persistența unui trend descendent al inflației poate să afecteze datornicii, dar și creșterea economică. Dacă în condițiile unor așteptări inflaționiste lumea merge și cumpără ca să prindă prețuri mai mici pentru că ele în viitor vor crește, în condițiile instaurării de anticipații deflaționiste comportamentul este exact invers: nu cumperi, amâni cumpărarea, așteptând ca prețul să mai scadă. Conform cu teoria economică, asta înseamnă încetinirea creșterii economice.

Scăderea inflației și a încurajat BNR să continue ciclul de relaxare a politicii monetare în 2014 prin reducerea dobânzii-cheie și diminuarea ratelor rezervelor minime obligatorii, măsuri care au antrenat scăderea dobânzilor la credite și relansarea creditării în lei, cu impact favorabil asupra economiei.

Dobânda-cheie a fost tăiată de cinci ori în 2014 până la un minim istoric de 2,75%.

Inflația mai scăzută decât așteptările, posibila menținere a creditării totale în teritoriul negativ, nivelul redus la care au coborât dobânzile la nivel european și decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a arunca bani ieftini pe piețe prin politica de relaxare cantitativă au determinat banca centrală să continue ciclul de relaxare a politicii monetare prin două noi ajustări ale dobânzii-cheie, până la 2,25%.

Banca Centrală Europeană a anunțat la jumătatea lunii ianuarie un program de suplimentare a lichidităților prin achiziții de obligațiuni publice și private în valoare de circa 1.100 de miliarde de euro, în încercarea de a stimula inflația și creșterea economică.

Datorită banilor ieftini aruncați pe piețe de BCE prin politica de quantitative easing, România se va putea împrumuta mai ieftin în euro și în lei, relaxarea politicii monetare poate continua, cu impact asupra îmbunătățirii condițiilor de creditare, și există posibilitatea să vedem intrări mai mari de capitaluri străine, dar și o volatilitate a cursului leu/euro.