Lupta antreprenorilor români cu forța de lobby a multinaționalelor

“Ponderea firmelor străine în piața construcțiilor este de 30%. Având în vedere că businessul de construcții ar trebui să fie preponderent local, în orice țară această pondere este îngrijorător de mare. Opriți pogromul împotriva oamenilor de afaceri din România!“ Mesajul gre-cului Alexandros Ignatiadis, proprietar al companiei Octagon, reunește vocea antreprenorilor români din construcții, ajunși subcontractori pentru firmele străine care câștigă tot mai multe contracte în România.

O firmă din trei din sectorul construcțiilor din România nu are capital românesc, iar cele mai importante 35 de firme străine au realizat 40% din cifra de afaceri a primelor 100 și 65% din profit. Șeful asociației antreprenorilor români din construcții (ARACO), Laurențiu Plosceanu, atrage atenția că interesul firmelor autohtone pe piață nu mai este reprezentat, iar dialogul cu autoritățile, deși există, nu produce efecte palpabile pentru capitalul românesc.

„Antreprenorii români nu mai pot lucra individual și rezista pe cont propriu, ci trebuie să se protejeze prin intrarea în asociații patronale sau profesionale și clustere. E un moment în care trebuie să învățăm din lecția scorului de la ultimele alegeri parlamentare. Cu acel 70% obținut la scru-tinul din 2012 și cu implicarea AmCham și a Consiliului Investitorilor Străini, guvernul a uitat că mai există entități profesional-patronale în România. Practic, nu a mai avut nevoie să se consulte cu ele, deși a făcut-o formal fără să țină cont de ceea ce au spus. Prețul îl plătim și îl vom plăti în continuare. Trebuie să învățăm să lucrăm împreună mult mai mult pentru că, dacă lucrăm separat și fiecare este o voce discretă în zona de comunicare politică, foarte puține mesaje vor ajunge la urechile celor care iau decizii. O consolidare a modului asocia-tiv în care putem acționa este mai mult decât necesară.“

Deși tema efectelor lobby-ului pe lângă autorități este un subiect slab reflectat în presa locală, acesta ține de luni bune prima pagină a presei de pe peste ocean. Un articol publicat recent de revista Weekly Wonk arăta schimbarea de paradigmă după care funcționează asociațiile și organizațiile active în promovarea propriilor interese de natură comercială în relația cu statul, citând chiar un reprezentant al multinaționalelor specializat în corporate affairs: „În urmă cu 20-25 de ani, preocuparea noastră era să ținem guvernul departe de afaceri și să putem să ne vedem de treabă. Apoi, ne-am gândit să transformăm guvernul în partenerul nostru. De la «Lăsați-ne în pace!» am ajuns la «Haideți să lucrăm împreună la aceeași masă!». Șeful meu spunea că am ajuns să facem astăzi lucruri pe care nu le credeam vreodată posibile“.

Analiza arată că influența crescută a asociațiilor și a organizațiilor care promovează interesele corporațiilor a crescut atât de mult în ultimii ani încât acestea „au ajuns să copleșească orice potențială forță oponentă“. În SUA, de exemplu, dintre organizațiile din top 100 după cele mai mari bugete alocate lobby-ului, 95 sunt companii care funcționează după principii comerciale. Iar bugetele alocate în prezent promovării anumitor interese înseamnă, cumulat, 2,6 miliarde de dolari, mai mult decât bugetul din anul 2000 al Camerei Reprezentanților și Senatului la un loc. Pentru fiecare dolar cheltuit de sindicate și de asociații care promovează interese ale comunităților, multinaționalele cheltuie alți 34, conform The Atlantic.

În România, organisme precum Camera de Comerț Româno-Americană, AmCham, Consiliul Investitorilor Străini (FIC) și Coaliția pentru Dezvoltarea României au devenit tot mai apropiate de structurile de decizie de la București, fapt confirmat de însuși președintele FIC, Mihai Bogza, totodată președinte al consiliului director al Bancpost. FIC grupează cele mai importante multinaționale care activează pe piața locală, precum OMV Petrom, Automobile Dacia, Orange, GDF SUEZ Energy România, Bancpost, Raiffeisen Bank, HP, GSK sau Holcim. Președintele FIC constată o îmbunătățire a dialogului între guvernul României și reprezentanții mediului de afaceri în ultimul an, în principal sub aspectul structurării acestui dialog. Astfel, au loc lunar întâlniri între reprezentanți ai Coaliției pentru Dezvoltarea României, din care face parte și FIC, și premierul Victor Ponta, însoțit de reprezentanți ai guvernului.