Lungul drum de la idee la acțiune
Adeseori, reciclarea este un proces cu adevărat anevoios în România, țară în care termenii de „eco-friendly” și „sustenabilitate” sunt înțeleși prea puțin prin comparație cu țările din Vestul Europei. Cum putem face să creștem nivelul de conștientizare în rândul populației…
Adeseori, reciclarea este un proces cu adevărat anevoios în România, țară în care termenii de „eco-friendly” și „sustenabilitate” sunt înțeleși prea puțin prin comparație cu țările din Vestul Europei. Cum putem face să creștem nivelul de conștientizare în rândul populației și încotro se îndreaptă legislația privind răspunderea extinsă a producătorilor?
În ultimii ani, mediul local de business a acordat din ce în ce mai multă atenție legislației de specialitate în urma armonizării legislației naționale specifice cu cea de la nivelul Uniunii Europene, în vreme ce companiile au început să înțeleagă într-o anumită măsură necesitatea eforturilor de protejare a mediului. De altfel, neglijarea regulilor ar putea avea un impact major asupra situației financiare a respectivelor firme.
„În anii ce urmează, companiile din România cu responsabilități majore privind îndeplinirea obligațiilor de valorificare a deșeurilor rezultate din ambalajele puse pe piața locală, au de trecut un mare examen”, spune Liviu Petcu, director general al Marathon EPR Group, companie specializată în implementarea răspunderii extinse a producătorului (OIREP). În acest sens, în luna octombrie a fost publicată în Monitorul Oficial „Hotărârea nr. 1074 privind stabilirea sistemului de garanție – returnare pentru ambalaje primare nereutilizabile”, care stabilește cadrul legal și un termen îndrăzneț pentru implementarea sistemului.
„Pentru că obiectivele, stabilite încă din primul an de la implementare, sunt cel puțin provocatoare, ne așteptăm la o mobilizare fără precedent de resurse umane, materiale și financiare din partea tuturor actorilor implicați: producători, mici și mari comercianți, colectori autorizați, reciclatori, dar și Ministerul Mediului, care va fi parte directă din proiect ca acționar în entitatea ce va gestiona sistemul.”
Pentru a stimula gradul de conștientizare privind aplicarea legislației de specialitate, abordând între timp subiecte care țin de răspunderea extinsă a producătorului, gestiunea deșeurilor și tendințe de reglementare în domeniu, Marathon EPR a demarat așa-numitul proiect „Împreună pentru economia circulară”, demarat sub umbrela campaniei „Marathonul Reciclării”. Programul este desfășurat în parteneriat cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice. Printre obiective se găsește, în primul rând, îndrumarea persoanelor responsabile din cadrul instituțiilor cu atribuții de implementare și control în domeniul managementului deșeurilor prin prezentarea legislației de specialitate într-un mod cât mai simplificat, punând accent pe rolurile și obligațiile fiecărei entități.
În prezent, România are obligația de a recicla deșeurile de ambalaje în proporție (obiectiv global) de 65% până în 2025 și 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Așadar, este necesară îmbunătățirea infrastructurii de colectare separată a deșeurilor municipale și asigurarea aplicării legislației specifice din partea tuturor unităților administrativ teritoriale.
Un al doilea țel este marcat de familiarizarea mediului de afaceri prin abordarea unor subiecte relevante privind obligațiile prelungite ale producătorilor și susținerea tinerei generații în dobândirea expertizei necesare unei cariere în domeniul protecției mediului. „Românii au început să fie mai receptivi la tot ce înseamnă sustenabilitate și să pună sub semnul întrebării lucruri pe care înainte le luau ca atare.
De exemplu, este o înțelegere din ce în ce mai mare legată de faptul că plasticul poluează și că reciclarea nu este soluția ideală”, afirmă directorul general al Marathon EPR. Astfel, discuțiile provocate de importanța reducerii consumului de plastic și reducerea generării deșeurilor de plastic devin tot mai numeroase și, totodată, discursul public merge mai des în direcția schimbărilor climatice și aduce în discuție teme precum energia regenerabilă, reducerea emisiilor de CO2 și economia circulară, despre care Liviu Petcu spune că este o alternativă viabilă la economia liniară „tradițională”, caracterizată prin consum și risipă. În consecință, economia circulară caută să reducă deșeurile, recuperează resursele la sfârșitul vieții unui produs și le întoarce înapoi în producție, reducând semnificativ impactul asupra mediului.
În cazul campaniei „Marathonul reciclării”, sensibilizarea și conștientizarea în rândul cetățenilor și instituțiilor a început în mediul digital, continuând cu susținerea de cursuri și seminare atât în instituțiile de învățământ, cât și în UAT-uri și ADI-uri (unități administrativ-teritoriale, respectiv asociații de dezvoltare intercomunitară). Campania s-a extins în 2021 cu proiectul „Împreună pentru economia circulară” și un board game creat pentru elevii de școală primară și generală, „ce are scopul principal de a-i face pe copii să înțeleagă cum își pot reduce impactul asupra mediului, protejând natura” prin evitarea generării deșeurilor de ambalaje, explică Liviu Petcu.
„Am ajuns la concluzia că informarea pe teme de mediu este necesară pe toate nivelurile, către cetățeni, către mediul de business, dar și în instituțiile publice și de învățământ. Generațiile tinere sunt destul de conștiente de impactul pe care îl avem asupra planetei, însă am putea lua exemplul Italiei care a introdus educația de mediu ca materie principală în școli.” Mai mult, Liviu Petcu este de părere că oamenii trebuie să discute mai mult despre posibilele soluții de care dispunem pentru a îmbunătăți situația actuală, punând accent pe individ, legislație și mediul local de business. Între timp, simpla introducere a unor sisteme de tipul garanție-returnare, care încurajează consumatorii să returneze ambalaje pentru suma de 50 de bani/ambalaj, sau a unei infrastructuri care să încurajeze colectarea reprezintă pași extrem de importanți.
„În general, oamenii sunt deschiși și dornici să contribuie la binele planetar, dar au nevoie de informare și infrastructura necesară pentru a o putea face (…) Am observat că nu prea stă în firea cetățeanului sa facă primul pas, numai că în felul acesta ne vom învârti într-un cerc vicios și toți vom avea de pierdut.” În prezent, România are obligația de a recicla deșeurile de ambalaje în proporție (obiectiv global) de 65% până în 2025 și 70% până în 2030, ca urmare a OUG 1/2021, intrată în vigoare pe 19 august. Așadar, este necesară îmbunătățirea infrastructurii de colectare separată a deșeurilor municipale și asigurarea aplicării legislației specifice din partea tuturor unităților administrativ teritoriale – „capitol la care suntem restanți, iar efectele sunt dezastroase”. Așadar, reglementările există, însă oamenii au o problemă cu aplicarea lor, cu precădere în rândul UAT-urilor și al cetățenilor. Totuși, Liviu Petcu consideră că oamenii nu pot fi împiedicați să colecteze acasă separat, întrucât deșeul lor va ajunge, cel mai probabil, la o stație de sortare înainte de a fi depozitat, indiferent cum va fi colectat de către operatorul de salubritate, putând îmbunătăți semnificativ sistemul. Liviu Petcu are o experiență de peste 15 ani în multinaționale și domeniul telecomunicațiilor, dedicându-și ultimii cinci ani antreprenoriatului și industriei managementului deșeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.

Liviu Petcu are o experiență de peste 15 ani în multinaționale și domeniul telecomunicațiilor, dedicându-și ultimii cinci ani antreprenoriatului și industriei managementului deșeurilor prin rolurile asumate în sistemul răspunderii extinse a producătorului.