Lungul drum al austerității continuă și în 2015

CE estimează un deficit bugetar de 2,7% pentru UE și de 2,6% în zona euro pentru 2014 și niveluri aproape similare pentru 2015, însă planul de reducere treptată a deficitului structural (obiectivul pe termen mediu – MTO, cu praguri-țintă fixate la 0,5% din PIB pentru țările cu datorie publică de peste 40% din PIB și de 1% pentru țările cu datorie sub 40%) nu înaintează: deficitul structural este estimat să crească de la 1,9% din PIB în 2014 la 2,1% în 2015 în UE și de la 1,3% la 1,7% pentru zona euro. În același timp, datoria publică este așteptată să scadă doar simbolic, de la 89,7% din PIB la 89,5% în UE și de la 95,9% la 95,4% în zona euro.

Ca atare, CE recomandă o nouă rundă de politici de austeritate, reorientate însă de la măsuri de majorare a veniturilor (majorări de taxe) spre măsuri de reducere a cheltuielilor. În aceste condiții, estimarea de creștere economică a CE vorbește de 1,5% în 2014 și 2% în 2015 pentru UE, respectiv 1,2% și 1,8% pentru zona euro, cu asteriscul important că există riscuri semnificative ca progresul să fie frânat de “stoparea sau aplicarea parțială a reformelor structurale, fiscale și instituționale la nivel de state sau la nivel european, având ca efect scăderea potențialului de creștere economică și o perioadă mai lungă de șomaj ridicat”.

Că aplicarea pactului fiscal pune probleme în special țărilor cu probleme din zona euro, care în consecință încearcă să-l facă mai flexibil, nu mai e o noutate: premierul italian Matteo Renzi a anunțat recent că țara sa renunță la obiectivul de echilibrare a deficitului până în 2017, cum își asumase inițial, argumentând că are nevoie de reduceri de taxe pentru a stimula economia, estimată să crească anul acesta cu doar 0,6%.

Guvernul Renzi a planificat reduceri de taxe pentru companii în valoare de 6,5 mld. euro, care, împreună cu reducerile de impozite pentru persoanele cu venituri mici, ar însemna “cel mai mare pachet de relaxare fiscală” încercat vreodată în Italia. Mai mult, Renzi ar vrea să finanțeze aceste măsuri prin împrumuturi suplimentare de 11,5 mld. euro, în condițiile în care deja datoria publică trece de 130% din PIB. Și președintele francez Francois Hollande, a cărui țară așteaptă pentru 2015 un deficit bugetar de 4,3% din PIB, a cerut mai mult spațiu fiscal pentru relansarea economiei.

Germania însă, ca de obicei, pledează pentru continuarea austerității. Cancelarul Angela Merkel a comentat raportul CE spunând că situația din zona euro rămâne foarte fragilă și a insistate că statele membre trebuie să continue reformele structurale și să mențină credibilitatea pactului fiscal. “Trebuie să respingem o dezbatere care să contrapună austeritatea creșterii economice. Ar fi o greșeală și nu ne-ar duce nicăieri. Ne trebuie investiții, dar nu prin noi împrumuturi.”