Luminița de la capătul crizei. Ce prevestește avansul economiei României din primul trimestru

Tabloul macroeconomic din ultimele săptămâni vine cu vești bune și cu optimism din toate părțile. Estimările de creștere economică pentru România deja erau optimiste, însă primele date de la Statistică despre evoluția PIB au venit ca un lansator pentru prognoze, care au explodat până la avansuri de 6-7% pentru economia României în 2021. Datele vin în aceeași perioadă cu prima relaxare serioasă a restricțiilor în România, care impulsionează consumul, principala componentă a economiei. Punem punct unei perioade de coșmar, în sfârșit?

Mă aștept ca anul acesta să fie o evoluție foarte bună a economiei. Sigur, o parte și din efectul de bază, dar o mare parte va fi și din acest consum în surplus. Plus că sunt și aceste programe de investiții care se continuă, deci și ele vor aduce un plus economiei”, spune, pentru Business MAGAZIN, economistul Laurian Lungu (Ph.D, Cardiff Business School). Declarațiile lui vin după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat marți (18 mai) primele date despre evoluția PIB din 2021. Veștile au surprins toți analiștii economici, care se înscriseră deja într-un val de optimism: +2,8% în dinamica trimestrială, versus previziunile de creștere trimestrială de până la 1%. În termeni anuali, este adevărat, economia a stagnat în primele trei luni din 2021, prin comparație cu aceeași perioadă din 2020, însă în ianuarie și februarie 2020 vântul crizei nu bătea și avântul economic din anii anteriori continua.

Așadar, economia a crescut mult peste așteptări și este a doua surpriză plăcută consecutivă pe care o aduce României, după creșterea mult peste așteptări din ultimele trei luni din 2020, care au adus o creștere de 4,8 trimestru la trimestru, atenuând din plonjonul economic și generând o scădere economică de 3,9% pe tot anul 2020, una dintre cele mai bune performanțe din Europa.

„Cred că datele sunt peste așteptările pieței – cele din sectorul bancar erau undeva în jur de 1% creștere a PIB trimestru la trimestru. Se aștepta un plus de 1% și a fost plus 2,8. Diferența este mare. Economia pare că își revine”, mai spune economistul Laurian Lungu, care adaugă că, în opinia sa, sunt trei factori care au adus creșterea economică peste așteptările analiștilor: măsurile autorităților de carantinare zonală, în funcție de rata de infectare, care a permis operatorilor economici să «respire», dar și rata vaccinării în România.

„Al treilea factor este cel legat de rata economisirii, care a crescut foarte mult anul trecut și acum vedem că oamenii încep să iasă afară și să fie mobili și consumă. Sigur că nu toate persoanele au reușit să economisească, vorbesc per ansamblul economiei, unde rata economisirii a crescut cu câteva procente din PIB și acum vedem creșterea consumului.”

Datele de la INS au venit la câteva zile după ce mai multe măsuri de combatere a răspândirii virusului au fost relaxate, printre care eliminarea restricțiilor de circulație noaptea. Părerea economiștilor, că eliminarea restricțiilor va servi drept catalizator pentru revenirea puternică a consumului, este confirmată de realitatea de la firul ierbii. În stațiunea Vama Veche de pe litoral, câteva mii de tineri au petrecut primul weekend fără restricții de circulație noaptea pe plajă, chiar dacă cluburile s-au închis la miezul nopții.

„A fost o decizie luată pe ultima sută de metri, într-o situație de tipul «haide mâine la mare». Odată cu anunțul lui Iohannis, cred că multă lume a simțit că data de 15 mai e un soi de Revelion și m-am gândit că trebuie să profit cumva de relaxarea restricțiilor. Vama a fost la îndemână”, povestește Alex, angajat al unei companii din București și unul dintre tinerii care au plecat să sărbătorească relaxarea restricțiilor.

El spune că i-ar plăcea să mai călătorească vara aceasta și planurile de consum nu se opresc doar la sărbătorirea primei runde de ridicare a restricțiilor: „Mi-ar plăcea să mai vizitez locuri din România, dar industria ospitalității a început deja să își frece mâinile și să urce abrupt prețurile, așteptându-ne. Probabil voi alege să cheltuiesc pe o vacanță în altă țară, mai ales că ajung la aceleași costuri sau chiar la costuri mai mici. Libertatea de circulație pe care o am ca european e alt motiv de bucurie în perioada asta.”

Întrebat de evoluția economică a României, Alex amintește și de o altă fațetă a situației: cifrele macro pot arăta bine pe medie, însă criza poate adânci inegalitățile din societate. „Probabil că așa-zisele date economice vor arăta bine, vedem că iese premierul să tot anunțe cifre. Pentru mulți oameni însă, economia nu prea s-a relansat și cel mai mult mi-au rămas în minte toate titlurile care m-au anunțat anul trecut că inegalitatea va crește din cauza pandemiei. Sunt mulți oameni nemulțumiți, mai ales că unii nu își permit să profite de această relaxare și bucurie generală.”

Consumul nu este singura componentă economică ce ar putea aduce creștere. Pe partea de utilizare a PIB-ului, guvernul se așteaptă, pe actuala prognoză, ca investițiile (formarea brută de capital fix) să joace un rol important și să aducă un plus de 1,7 puncte procentuale creșterii economice de 5% în 2021. Investițiile ar urma să însemne un sfert din PIB-ul României pe partea de utilizare. Exportul net însă va trage ușor economia în jos, la fel ca în anii anteriori: balanța comercială la bunuri va rămâne înclinată spre importuri, din cauza creșterii mai accelerate a importurilor de bunuri față de creșterea exporturilor.

În afară de exportul net, economiștii se așteaptă ca 2021 să vină cu creșteri în toate sectoarele economice.

Pe partea de formare a PIB, agricultura, care altădată însemna cea mai importantă parte a economiei, vine după un an greu: 2020 a venit, pe lângă pandemie, și cu o secetă teribilă. Cu un an cu condiții meteo normale, agricultura poate crește și aduce creștere economică. Cu toate acestea, agricultura înseamnă doar circa 4% din PIB.

Industria, pe de altă parte, în ciuda percepției generale, este cea mai importantă componentă a PIB-ului României, după servicii, pe partea de formare. Ea înseamnă peste 20% din economie și vine după doi ani de recesiune. Comenzile noi din industrie, care au crescut cu 7% în primul trimestru din 2021, prin comparație cu același trimestru din 2020, aduc un plus de încredere în acest sector. De asemenea, T1/2021 a fost primul trimestru în care industria a crescut, după doi ani de scădere.

Construcțiile, care de la începutul lui 2019 au înregistrat creșteri spectaculoase, de două cifre, ar putea să mai piardă din viteză în 2021, mai cred analiștii din piață, însă partea de infrastructură, care înseamnă jumătate din piața de construcții, va continua creșterea. Impulsul ar putea veni din zona investițiilor guvernamentale, sunt de părere analiștii.

Dacă rănile celorlalte sectoare economice par cicatrizate, cu serviciile situația este mai sensibilă și reprezintă singurul sector care încă mai are răni deschise. Restricțiile au lovit cel mai puternic în această zonă: servicii HoReCa, transporturi. Odată cu relaxarea restricțiilor, analiștii economici se așteaptă la o revigorare a zonei de servicii, care, în total, cu servicii IT și financiare, înseamnă 60% din economia României.

Tabloul optimist poate fi stricat de evoluția pandemiei, amintește Laurian Lungu, care pune în capul listei de potențiale surprize neplăcute o reintensificare a crizei medicale în 2021: „Criza epidemiologică nu s-a terminat încă, aici poate rămâne un factor de incertitudine. Este destul de dificil de pus capăt acestei pandemii, chiar dacă la ora actuală poate fi puțin îndepărtată, totuși rămâne.”

Economiștii mai spun că odată cu o creștere spectaculoasă a economiei, există riscul de supraîncălzire, atunci când PIB-ul crește peste potențial. Deficitele macro, în acest caz, se adâncesc.

„Este clar că dacă economia funcționează cu creșteri de 5%, va fi peste potențial. Perspectivele sunt ca și la anul creșterea să fie peste potențial. În aceste condiții vom observa și niște dezechilibre pe partea macroeconomică: adâncirea deficitului de cont curent, care este un punct slab pentru stabilitatea macro, ne putem gândi și la inflație”, adaugă el.

Inflația înseamnă creșteri de prețuri și pentru consumator este dureroasă, dar atunci când nu este scăpată de sub control, este un semn că economia funcționează și ajută de asemenea bugetul de stat. Banca Națională a României estimează o inflație de 4,1% la finalul anului, de la circa 2% la finalul lui 2020.

Creșterea economică vine cu câteva costuri și dezechilibre, dar sentimentul din piață este pozitiv. În urma publicării datelor de către INS, instituțiile bancare din România și-au revizuit prognozele de creștere economică în sus și, de la creșteri de 4,5-%, prognozele sunt acum de creșteri de 6-7%. Guvernul încă nu a modificat prognoza de creștere de 5% pentru 2021 și rămâne cu una dintre cele mai pesimiste prognoze pentru economia României, o situație mai rar întâlnită.

Laurian Lungu, profesor universitar de economie: „Cred că datele sunt peste așteptările pieței – cele din sectorul bancar erau undeva în jur de 1% creștere a PIB trimestru la trimestru. Se aștepta un plus de 1% și a fost plus 2,8. Diferența este mare. Economia pare că își revine.”