Lovitură pentru industria fondurilor de pensii private. Se propune eliminarea obligativității contribuției. Angajații ar putea adera la un fond doar ca urmare a propriei voințe

Un document cu amendamente la „Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității României pe termen lung”, prin care mai mulți parlamentari PSD vor eliminarea obligativității aderării la Pilonul II de pensii private, a circulat luni în spațiul public și a creat noi discuții și reacții.

„Se impune adoptarea de măsuri pentru modificarea Legii 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, în sensul eliminării obligativității de aderare la un fond de pensii”, se arată în document.

La Bursa de Valori București, toți indicii erau în scădere la ora redactării acestui material, de la 0,5% (BETAeRO) la 1,6% (BET-FI). Din prima ligă bursieră (BET), care scădea cumulat cu 1,1%, toți cei 20 de emitenți erau pe minus, cele mai accentuate scăderi fiind la Banca Transilvania (2,2%), Fondul Proprietatea (2%) și Sphera Franchise Group (1,5%).

La finalul lunii martie 2023 existau înscrise în Registrul Electronic al Autorității de Supraveghere Financiară șapte fonduri de pensii private Pilon II, acestea fiind cei mai mari investitori de la Bursa de la București. Probabil la sumele mari care intră lunar din partea participanților se uită și guvernanții.

Valoarea activelor financiare ale celor șapte fonduri de pensii administrate privat, cu peste 8 milioane de participanți, a fost de 103,2 mld. lei la finalul lunii martie 2023 în creștere cu 15,46% față de luna martie 2022 și cu 7% față de decembrie 2022.

Potrivit documentului neasumat de PSD și transmis guvernului, participanții la sistemul de pensii private ar putea astfel să ceară în scris până la finele lunii martie 2024 dacă vor sau nu să rămână în sistem sau să primească doar pensia de stat.

„Valoarea activului personal existent în contul participanților care nu și-au exprimat opțiunea de a rămâne în fondul de pensii unde figurează în evidență, până cel târziu la data de 31 martie 2024, rămâne în administrarea fondului”, apare în document.

De asemenea, propunerea prevede ca o persoană să devină participant doar dacă semnează din proprie inițiativă un act de aderare individual. „Persoanele care nu își exprimă opțiunea de aderare la fondul de pensii unde se află în evidențe rămân asigurate în sistemul public de pensii.”

Pe de altă parte, din document reiese că unul dintre motivele înaintării acestor amendamente este scăderea randamentelor celor șapte fonduri în luna martie, care a fost însă recuperată în lunile următoare.

„Ratele de rentabilitate la cele șapte fonduri de pensii administrate privat au înregistrat ușoare tendințe de scădere la finele lunii martie 2023 față de finele lunii martie 2022 prezentate în tabelul de mai jos”, apare în document.

Contribuția medie pe participant la finele lunii martie 2023 a fost de 249 lei/participant în creștere față de 31 decembrie 2022 cu 12 lei/participant față de finele anului precedent, în timp ce valoarea medie a unui activ financiar pe participant deținut la fondul de pensii administrate privat a fost de 12.838 lei/participant, „ceea ce evidențiază un raport între valoarea activului financiar și contribuția participantului cu mult inferior peste nevoie participanților în caz de plată a activului net pentru situații de pensionare, invaliditate și deces”.

Participanții la fondurile de pensii administrate privat au fost obligați inițial prin Legea 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat să contribuie obligatoriu inițial cu un procent de 2% din valoarea contribuției sociale de 25%. De la 1 ianuarie 2018, contribuția obligatorie a devenit 3,75%.

„Riscurile asumate de participanți în astfel de situații sunt inclusiv cele de diminuare a valorii activului net. La Pilonul I de pensii riscurile participanților la fondul de pensii administrate de Stat sunt mult diminuate ca urmare a faptului că toate plățile de contribuții efectuate de către beneficiari sunt garantate de stat iar prin facilitarea opțiunii de aderare a participanților la Pilonul I sau Pilonul II de pensii, participanții ar putea să își realizeze un management corespunzător atât din perspectiva managementului riscurilor cât și din perspectiva creșterii valorii plății activelor nete în situații de pensionare, invaliditate și deces”, mai scriu parlamentarii.