Lounge time

Nu demult, conceptul de lounge traditional obisnuia sa insemne o seara la un pahar de martini intr-un cadru animat de jazz si blues-uri. Acum lucrurile au evoluat. De la martini la o lista intreaga de cocteiluri exotice, de la blues la fundalul budha bar pana la diversitatea de teme de design interior. In locuri ca Lounge Lover din Londra, conceptul de lounge traditional a fost total transformat prin adaugarea, alaturi de canapele confortabile, draperii rosii de catifea si candelabre luxoase, a unor elemente fara nici o legatura: capete impaiate de cerbi, mese de lemn in mijlocul incaperii si arta suprarealista. Ames-tecul aparent de kitsch are un efect vizual excentric si original. In ceea ce priveste muzica, tema este trance la un volum care sa-ti permita sa vorbesti, dar sa te tina in acelasi timp in priza. La 5.500 km departare, in New York, te poti relaxa in Bubble Lounge, unde gusturile se discuta, cel putin in ceea ce priveste sampania pe care o ai la masa. Este un lounge dedicat celor care stiu ca o sampanie este cu atat mai buna cu cat bulele de aer din interiorul paharului sunt mai mici. Din meniul cu bauturi te poti decide asupra unor sortimente de sampanie prestige cuvee ca Moet & Chandon Dom Perignon 1996 si Krug Grande Cuvee Multi-Vintage sau poti alege sa privesti viata in roz printr-un pahar de Laurent-Perrier Rose. Decorul este discret, iar tablourile completeaza tema barului prin infatisarea unor forme rotunde – siluete feminine vazute printr-un pahar de sampanie sau chiar rotunjimile unei sticle de sampanie. Lounge loverFie ca e un un loc relaxant, opulent sau cu o tema specifica, si in Bucuresti a crescut numarul lounge barurilor care par sa aiba succes atat printre cei in cautare de relaxare dupa orele de serviciu, cat si printre clubberi dornici de locuri noi de distractie. Despre Fratelli s-a vorbit mult si a fost votat neoficial drept cel mai in voga lounge bar din Bucuresti in momentul de fata. Este oarecum asemanator prin mixul de stiluri cu londonezul Lounge Lover, putin mai “cuminte” totusi. Este una dintre acele locatii care nu a avut nevoie de publicitate, prin urmare si intrarea isi pastreaza un “low profile”. Daca esti simplu trecator pe Nicolae Golescu si nu stii ca acolo e Fratelli, sansele sunt sa nu-i arunci barului nici macar o privire. Daca totusi intri, holul luminat iti ofera o ultima sansa sa te aranjezi in cele doua oglinzi de pe peretele lateral, inainte sa dai cu ochii de creme de la creme bucuresteana. Asta daca vrei sa mergi la Fratelli sambata sau duminica seara. Atunci este momentul in care parcarea se umple de masini luxoase, lounge-ul se transforma in club, se inlatura mesele de pe mijloc pentru a face loc celor ce vor sa danseze, se da muzica mai tare si pe canapele se impart complimente la un pahar de sampanie, intr-o lumina difuza. Daca nu preferi complimentele, exista si canapelele de pe terasa, unde se vizioneaza filme alb negru, proiectate pe un perete. Design de la phillippe starckZiua, in schimb, atmosfera e alta, si barul pare mahmur dupa seara din urma – nu mai vrea decat putini clienti si aceia nu foarte galagiosi. E locul ideal pentru un pranz de afaceri mai putin protocolar sau pur si simplu pentru o evadare de o ora de la birou. Din meniu poti alege salata de somon sau salata “Fratelli”, urmata de un cocteil si prajitura cu vanilie si ciocolata. Ziua ai si ragazul sa admiri elementele de decoratiuni interioare, originale, imbinate cu stil, de care s-a ocupat special unul dintre cei trei proprietari. Designul scaunelor este realizat de Phillippe Starck in linii specifice secolului XVII dar in materiale moderne, precum plasticul. Terasa pe care se vizioneaza in serile de weekend filme alb negru si unde se petrece galagios pare, la lumina zilelor din saptamana, mai vie si mai colorata prin picturile florale de pe pereti si plantele verzi din ghivece de rattan si aerisita prin cupola rabatabila care o acopera. Si, daca ai ales sa mergi singur, iti poti permite sa lasi capul pe perne si sa privesti relaxat pestii din acvariul suspendat de tavan.Pilotii de la monaco In ceea ce priveste lounge barurile care isi bazeaza conceptul pe o tema anume, in Bucuresti poti merge la Monaco, in centrul vechi al Bucurestiului. Tema ar trebui sa fie, dupa cum spune si numele barului, principatul si cursele de Formula 1. Intr-adevar, in vitrine sunt masinile lui Schumacher, tablourile infatiseaza cazinourile si iahturile acostate in port, dar locatiei ii lipseste soarele francez. S-a incercat o “incalzire” a atmosferei din subsolul in care este amenajat lounge-ul, prin aducerea unor masute si scaune de rattan, dezbracarea manechinelor initial in costume de piloti si transformarea lor in scafandri. Merg intr-adevar cu muzica de vara din fundalul petrecerilor salsa organizate in fiecare vineri seara, insa deloc cu canapelele mari si confortabile din piele si nici atat cu lumina lumanarilor de pe mese. Din fericire, aceste elemente nu sunt intotdeauna prezente in cadru, iar barul, fara aceste discrepante, merita totusi inchiriat pentru petreceri private, fiind foarte spatios si, in acelasi timp, intim. Aici au avut loc de altfel si evenimente de amploare ca spectacole de jazz si lansari de filme (in 2005 “Eminescu vs. Eminescu” al lui Florin Piersic junior). Muzica lenta la centroIn Piata Dorobanti, “la costum si cravata”, se afla Centro Lounge & Bar in colaborare cu banca BRD. Conceput initial pentru a oferi clientilor bancii un loc placut in care sa astepte finalizarea tranzactiilor, a devenit un loc favorit de intalnire pentru oamenii de afaceri din zona. Spre deosebire de lounge-ul clasic, Centro e putin mai serios si, ca sa te incadrezi in ambient in timpul zilei, servieta si agenda sunt un must have. Singurul moment in care lasi din mana PDA-ul si te opresti din pus la cale lumea financiara este daca alegi sa mananci ceva din sortimentele numite pe buna dreptate Crepes to die for. Aroma de cocos din Crepe Chicken te va duce un pic cu gandul la vacanta. Seara, atmosfera de lounge isi revine in drepturi – lumanari, muzica lenta si pernele de pe canapea in pozitie de repaos fata de cea de drepti din timpul zilei, cand profesionalismul nu-ti permite sa te tolanesti in voie. Mai mult, daca ai noroc ca atunci cand intri sa fie proiectat un film vechi pe unul dintre marile ecrane cu plasma din bar si daca ai si inspiratia sa comanzi un Shirley Temple ca sa fii in ton cu filmul, Centro se transforma intr-o sufragerie de acasa mai mare si occidentala. Per ansamblu, totusi, Centro BRD poarta clar semnatura business si, in mai mica masura, confortul casei departe de casa.