Logistica, sistemul limfatic al economiei

La categoria punctelor nevralgice se înscriu deopotrivă legislația și infrastructura – fluvială, feroviară, rutieră. Și chiar dacă, surprinzător, cel mai arzător minus nu sunt autostrăzile, cât centurile și căile ocolitoare. Minusul se traduce, cât se poate de pragmatic, în pierderi sau, după caz, costuri mai mari.

BUSINESS MAGAZIN: Logistica este un domeniu dinamic, din punct de vedere al investițiilor derulate în acest moment.
DRAGOȘ GELEȚU: Continuăm investițiile, dar aș vrea să spun că mai importante sunt discuțiile despre piață. Iar din păcate România este în urmă la capitolul dezvoltării domeniului și trebuie să ne uităm la factori. Consider că sunt 4-5 piloni la care trebuie să ne uităm când vorbim de toată această dezvoltare – partea de infrastructură, componenta <hard>, ca să-i spunem așa, și ne referim la autostrăzi, terminale, calea ferată, intermodală, în general tot ce înseamnă partea de infrastructură care lipsește. Vorbim apoi de o infrastructură <soft> și asta înseamnă partea de fiscalitate, de legislație în general, de aportul pe care îl putem avea pentru a facilita importurile; vorbim de parcuri comerciale, de relații publice, de marketing la nivel de țară și nu trebuie să uităm de partea educațională. Iar aici pot spune că în afară de asociațiile de profil și de câțiva antreprenori care țin cursuri nu avem deloc componentă educațională, care este foarte importantă. Și fără asta noi n-o să mergem mai departe. Cu toate astea România nu poate să rămână în urmă; România trebuie să înțeleagă că este momentul pentru a pune punctul pe “i”. Și avem fundament: sunt companii care vor să mute distribuția, producția. Dar… partea de infrastructură nu este atrăgătoare, nici legislația. Și sunt chestii simple pe partea de legislație ce pot fi modificate. Amânarea plății TVA la import sau rambursarea TVA sunt măsuri care pot fi luate ușor. Există în plus o directivă europeană pentru acest lucru, iar România nu o aplică pentru că există un potențial de periclitare a cashflow-ului pe partea de colectare. Dar nu este adevărat. Cu cât ajutăm companiile mari să vină să se stabilească aici, cu atât profităm mai mult. Este clar că nu ne putem opri aici dacă vrem ca asociație, companii și oameni de breaslă să încercăm să facem cât de puțin, pas cu pas. E mai mult decât nimic. Fiecare pas înseamnă ceva.
BUSINESS MAGAZIN: Chiar mai devreme se discuta despre reducerea costurilor. Costurile logisticii vor continua să scadă sau ce se va întâmpla în continuare, având în vedere și infrastructura proastă?
DRAGOȘ GELEȚU: Consider că acum în România, din păcate, avem un minim de 10%, poate chiar 15% ineficiență pe partea de cost logistic. Din varii motive – de infrastructură, de know-how, de cărăuși. Toate aceste neajunsuri înseamnă că plătim mai scump decât un neamț sau un olandez, pe această bucățică, din cauza ineficienței noastre. Pe piețele vestice aceste servicii sunt mai ieftine decât aici și nu este normal.

BUSINESS MAGAZIN: Deci în Vest produsele sunt mai ieftine, deși salariile sunt mai mari. Chiar ieri s-a discutat despre celebra autostradă București-Ploiești. Vă ajută în vreun fel?
ION LIXANDRU, UNTRR: Aș vrea să lăsăm politicul la o parte. De vreo 15 ani de când m-am implicat voluntar în toată această bătălie, pentru a încerca să ducem mesaje către partea decizională din politic și ministere, ne lovim de niște ziduri. Este ca la Zidul Plângerii, doar că acolo măcar știi că te duci, plângi, te-ai descărcat și pleci liniștit acasă. Pentru că la nivel de infrastructură lucrurile sunt blocate. Pentru că ne lovim de consum, logistica nu a avut suportul normal al dezvoltării infrastructurii. Pentru că oricât de performante sunt companiile de profil, la nivel de organizare și tehnologie, sunt lucruri care ne doboară oricât am face și oricât ne-am dori: infrastructura, camionul și șoferul. Aceste elemente pot face ca profitabilitatea să crească sau să scadă. S-a întâmplat, de pildă, că un container nici nu plecase bine din depozit, iar clientul la care trebuia să ajungă știa că i s-a furat marfa. Iar operatorul logistic trebuie să cumpere altă marfă repede, să nu se mai ocupe de plăți astfel încât clientul să știe că noi suntem oameni serioși. De aceea se și spune în folclorul popular că oamenii sunt buni, răi și șoferi. Cătălin Olteanu, de la FM Logistic, povestea că a stat aseară la o discuție cu șoferii. “Nu pot să ratez o discuție cu șoferii. Afli atâtea lucruri!” Adică toată inovația, toată dezvoltarea o afli de la șoferi, dacă intri într-o parcare. Iar șoferii sunt ambasadorii noștri, de ei depinde dacă marfa ajunge de dimineață sau nu, dacă găsesc adresa sau nu, dacă lasă coletul unde trebuie sau la vecin.

BUSINESS MAGAZIN: Credeți însă că se poate face ceva pentru a îmbunătăți situația din infrastructură?
ION LIXANDRU, UNTRR: Despre infrastructură, vă propun să facem o scrisoare. Poate pare naivă propunerea mea, dar să dăm o propunere: să ducă la bun sfârșit ce au început, ceea ce se face de mii de ani. Lucrul neterminat este dezastruos. Inovația, tehnologia sunt puse din păcate în umbră din pricina lipsei de interes pentru infrastructură. Știm foarte bine că în acest moment centura de la Constanța, de la Ploiești, de la Pitești, centura de vest a Bucureștiului ne aduc economii importante. Nu numai că traficul este mai sigur, dar ajunge marfa la timp. Și avem timpi de control nu numai al mărfii, ci și de exploatare a camionului. Nu este vorba numai despre cele opt ore pe care le poate lucra, conform Codului muncii, un șofer, ci sunt și amenzi uriașe dacă nu te înscrii în perioada maximă de utilizare a camionului. Și degeaba avem autostradă, dacă stăm la podul de la intrarea în București șapte minute cu motorul pornit. Diagrama funcționează și pierzi timp. Degeaba reduc operatorii logistici timpii de manipulare din depozite, toate minutele câștigate se pierd la un nenorocit de pod. Din punctul meu de vedere performanță în camioane există, nu poate să mai spună nimeni că nu există; la fel și în cazul operatorilor logistici. Dar trebuie să rupem cumva cercul vicios. Pentru că din păcate nu poate lua nimeni frâiele să spună: “Fraților, voi certați-vă în mediul politic, cu Curtea de Conturi, cu Parlament, cu cine vreți voi, dar lăsați-ne pe noi să ne ocupăm de partea de infrastructură, sistemul medical și educația”. Pentru că din păcate oamenii se mai duc și unde au bani. Aici din păcate nu sunt bani mulți, dar sunt multe ambiții politice din care noi pierdem. Zilele trecute am participat la o conferință al cărei principal subiect de discuție la capitolul “infrastructură” era Calafatul. Noi am pierdut o bătălie mare. Calafatul va duce traficul rutier către Sofia. În loc să n-am Calafat, să întăresc Giurgiu și să-l aducă pe zona Bucureștiului unde sunt logisticieni.