Locul superb din România care se dezvoltă tot mai tare. Turismul trezește la viață vechi comunități care până acum câțiva ani erau aproape inexistente

Dacă până acum atenția turiștilor în căutare de autentic a fost atrasă de satele săsești, Delta Dunării se conturează ca un pol de creștere semnificativ. Implicarea comunităților locale, protejarea trăsăturilor arhitecturale care definesc regiunea și bogăția gastronomică  readuc pe radarele călătorilor o zonă cu o diversitate naturală imposibil de egalat. Iar rezultatele se văd.

Mici comune, care acum câțiva ani nici măcar nu erau cunoscute în peisajul turistic local, au răsărit și pot fi exemplul potrivit despre cum ar trebui făcută ospitalitatea în România, dar și cum ar putea excela turismul local având o strategie de promovare care să atragă cât mai mulți turiști străini. Delta Dunării, cunoscută pentru bogăția naturală, se dezvoltă din punct de vedere turistic, dar respectând în mare măsură valorile culturale și naturale ale locului. Jurilovca este exemplul de comună din județul Tulcea despre care nu auzise multă lume în urmă cu câțiva ani, însă autoritățile locale au identificat potențialul turistic al zonei.

„Merg de doi ani în Jurilovca și cred că este unul dintre cele mai frumoase sate din câte am văzut. Este atât de rară experiența unui sat îngrijit la noi, cu flori în fața caselor, cu locuințe care au același fir estetic, încât plimbarea în sine pe aici este revigorantă. Față de satele săsești, aici ai o comunitate de oameni de-ai locului, lipoveni, autentică, frumoasă, cu tradiții vii. Ai lacul Razim lângă, Gura Portiței și marea la 20 de minute cu barca și niște crâșme la care am mâncat cel mai bun pește și raci fierți, încât sunt puține motive pentru care să nu revii. Și se vede că nu sunt singura care gândește așa doar uitându-te la casele care se renovează sau străzile care se refac”, spune Roxana, unul dintre turiștii care au redescoperit recent Jurilovca.

Marian Sterea, fotograf, investitor în Jurilovca, inițiatorul proiectului Lipovenesc: „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a rușilor lipoveni, păstrează tradițiile, dar este și o comună foarte bine îngrijită. Duminica satul se colorează, când toți se duc la biserică îmbrăcați în haine tradiționale, pe străzi e plin de culoare”

Ion Eugen, primarul comunei Jurilovca, spune că la dezvoltarea turistică a contribuit semnificativ comunitatea locală, însă munca de convingere a oamenilor să facă și o activitate turistică a fost de lungă durată. „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face și altceva pe lângă pescuit, astfel încât să își asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de pește, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm așa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor.

Dezvoltarea comunei a început când localnicii și-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turiști. La început erau foarte sceptici și nu înțelegeau de ce ar veni turiștii în Jurilovca”, spune Ion Eugen. Dar turiștii au venit. Jurilovca avea în 2012 doar 61 de locuri de cazare, pe când anul trecut numărul acestora a crescut de peste șase ori până la 383 locuri în care se pot caza turiștii. Interes de investiții există în continuare, spune primarul comunei, având în vedere numărul în creștere a solicitărilor privind certificatele de urbanism. Jurilovca se mai poate mândri și cu Gura Portiței, un sat pescăresc care face parte din comună.

Gura Portiței este granița dintre Delta Dunării și Marea Neagră, unde s-a construit un sat de vacanță cu căsuțe pe nisip de un albastru specific zonei. Satul a reușit datorită amplasării sale să atragă din ce în ce mai mulți turiști în ultimii ani. În pofida acestui lucru, capacitatea de cazare a scăzut de la 132 de locuri de cazare în 2012, la 87 de locuri. Însă, primarul din Jurilovca spune că în perioada 2022-2023, satul de vacanță Gura Portiței se va extinde cu 120 de camere, o investiție de circa 10 mil. euro. Comunitatea locală și tradițiile zonei sunt cele mai bune cărți de vizită ale zonei, iar cel mai bine au putut fi ilustrate aceste lucruri de către doi fotografi, foști orășeni care au găsit în Jurilovca o a doua casă.

Marian și Daniela Sterea, doi fotografi de profesie din Constanța, au început în 2018 construirea unei case în stil vechi lipovenesc. La acea vreme, cei doi au achiziționat circa 5.000 mp de teren în Jurilovca, unde se afla și o casă veche construită la sfârșitului secolului XIX și pe care au de gând să o recondiționeze. Tot procesul construirii a fost documentat de către cei doi, iar pozele au ajuns pe pagina Lipovenesc de pe Instagram. „Ne-a convins Jurilovca pentru că aici comunitatea este foarte unită a rușilor lipoveni, păstrează tradițiile, dar este și o comună foarte bine îngrijită.

Duminica satul se colorează, când toți se duc la biserică îmbrăcați în haine tradiționale, pe străzi e plin de culoare”, descrie Marian Sterea, inițiatorul proiectului Lipovenesc. Marian Sterea spune că nu sunt singurii care au dat orașul pentru Jurilovca, iar câțiva prieteni le-a urmat exemplul și în anumite perioade vin în comuna tulceană pentru a lucra remote. Pe lângă tradiții, Jurilovca a reușit să creeze o poveste și tocmai acest lucru este, poate, cel mai important pentru atragerea turiștilor. România, la nivel național, are nevoie de o poveste pentru a se putea dezvolta din punct de vedere turistic. Astfel de exemple precum este Jurilovca mai există în Delta Dunării, dar și în zona Transilvaniei.

România nu poate excela la turismul estival sau la cel de schi, având competitori cu tradiție în domeniu precum sunt Bulgaria, Turcia, Grecia și Austria, însă se poate mândri cu zonele rurale încă neatinse de peisajul modern, ceea ce ar putea fi biletul câștigător pentru turismul local și șansa ca România să se poziționeze ca lider la nivel european. „Noi putem să fim lideri europeni la acest tip de turism. Ar fi dezirabil să construim puțin și bine, adiacent spațiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spații de cazare, nu așa se face un turism sustenabil”, a spus Dragoș Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării, în cadrul emisiunii emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor.

Ion Eugen, primar, Jurilovca: „În primele întâlniri pe care le-am avut cu pescarii, le-am explicat că pot face și altceva pe lângă pescuit, astfel încât să își asigure traiul de zi cu zi. A fost foarte greu să îi conving, ei trăiau numai în trecut, când prindeau tonele de pește, ceea ce nu se mai întâmplă. Nu mai trebuie să ne uităm așa mult în trecut că altfel nu mai mergem în viitor. Dezvoltarea comunei a început când localnicii și-au introdus propriile case în zona de agroturism, apoi au mai construit câte o casă pentru turiști. La început erau foarte sceptici și nu înțelegeau de ce ar veni turiștii în Jurilovca.”

Delta Dunării nu are o infrastructură turistică foarte bine dezvoltată, existând puține unități de cazare cu capacități mari, însă farmecul locului este creat tocmai de micile comunități locale care încă păstrează tradițiile, dar și de cadrul natural și biodiversitatea Deltei. În ultimii ani, inițiativele antreprenoriale, cât și asociațiile locale au reușit să promoveze Delta Dunării astfel încât numărul turiștilor să crească, iar toate eforturile depuse de către toți jucătorii implicați au dat roade. România nu are o strategie de promovare turistică la nivel național, iar atragerea turiștilor străini este încă o problemă cu care se confruntă sectorul, însă ce ar putea face autoritățile centrale ar fi să se uite către cea mai estică zonă a țării și să pună în aplicare la nivelul întregii țări. Pentru a se putea dezvolta și mai mult zona Deltei Dunării este nevoie de noi capacități de cazare, însă construirea unor hoteluri sau pensiuni noi trebuie să respecte arhitectura zonei, dar și să țină cont de restricții având în vedere că este o rezervație naturală, parte din patrimoniul mondial al UNESCO. Cătălin Țibuleac, președintele Asociației de Management al Destinației Turistice Delta Dunării, care se bazează pe un parteneriat public – privat și care are ca obiectiv promovarea și dezvoltarea zonei, spune că interes de investiții există în continuare, însă Delta Dunării nu are nevoie de un turism de masă, ci mai degrabă de nișă, tocmai de aceea interesul este mai mare pentru construirea unor mici capacități de cazare. „Zona în sine nu permite construirea unor capacități mari de cazare, doar mici pensiuni, poate doar în Sulina și Sfântu Gheorghe s-ar putea construi hoteluri mari. Avem o dezvoltare din ce în ce mai mare, dar trebuie să avem mare atenție la modul în care se construiește și reabilitează”, atenționează Cătălin Țibuleac. El precizează faptul că turismul în Delta Dunării nu reprezintă doar o cazare și o masă, ci e mai mult de atât, iar investitorii ar trebui să țină cont de acest lucru. „Sunt localități care înainte nu erau cunoscute, dar au venit cu o ofertă turistică atractivă, au oferit și altceva pe lângă cazare și masă, oamenii se pot plimba cu caiac-canoe, sunt lucruri care apar ca noutate în peisajul Deltei”, spune el.

Dorință de investiții în Delta Dunării există, însă este nevoie de un capital financiar mult mai mare față de o dezvoltare într-o altă zonă a țării, spune Dragoș Cătălinoiu Gociman, proprietarul platformei viziteazadelta.ro, unde sunt listate unități de cazare. „Vorbim de o investiție cel puțin dublă, pentru că e nevoie de stații de epurare, filtrarea apei, mijloace de transport, transportul materialelor, care este mai scump decât în mod normal. Investițiile mari în Deltă sunt cele mai profitabile. Cu toate acestea, nu se poate investi în hoteluri mari pentru că nu există pământ, dar majoritatea investitorilor au optat pentru locații aerisite”, spune Dragoș Cătălinoiu Gociman. El precizează că Delta Dunării are nevoie de noi capacități de cazare, însă de forma unor complexuri de căsuțe. Delta Dunării va cunoaște o dezvoltare și anii următori, însă temerile activiștilor de mediu sunt că flora și fauna Deltei ar putea fi amenințate de noile construcții și numărul în creștere de turiști. Însă, exemplul pe care autoritățile statului ar trebui să îl urmeze este cel al satelor care au devenit o destinație turistică, dar nu și-au pierdut din valoarea naturală și culturală din cauza activităților turistice. Unul dintre antreprenorii care are în plan investiții în Delta Dunării este Mohammad Murad, unul dintre cei mari mari proprietari de hoteluri din țară. El urmează să investească circa 15-20 mil. euro într-un complex turistic destinat familiilor, care va avea și o zonă de agrement.

Dragoș Anastasiu, proprietarul resortului de patru stele Green Village din Sfântu Gheorghe, Delta Dunării: „Ar fi dezirabil să construim puțin și bine, adiacent spațiilor de cazare, mai bine facem o herghelie sau un spa în Sfântu Gheorghe, astfel încât să ne dezvoltăm din aprilie până în decembrie, decât să facem doar spații de cazare, nu așa se face un turism sustenabil.”