În loc să ne întrebăm ce tehnologie sau industrie va domina următorul deceniu ar trebui să începem cu altceva: ce fel de oameni formăm, atragem și păstrăm, ca să conteze în următorul deceniu? Restul – megawați, linii de producție, agenți de AI sau algoritmi de securitate – va veni ca rezultat

În această ediție specială a BUSINESS Magazin vorbim mult despre energie și inovație. Despre megawați instalați, linii noi de producție, agenți conversaționali de AI, algoritmi de securitate și baterii pentru mașinile viitorului. Dar, dacă dai deoparte jargonul, vedem că în spatele tuturor acestor articole stă la bază întrebarea: „Cine duce, de fapt, această schimbare?”. Tehnologia e doar instrumentul.

Motorul sunt oamenii care știu să o construiască, să o pună la lucru și să o adapteze atunci când contextul se schimbă peste noapte. Unul dintre exemplele în acest sens vine chiar din articolul de copertă al acestei ediții, axat pe povestea MET România. În cifre, compania înseamnă pe piața locală 888,2 mil. lei cifră de afaceri în 2024, 14,7 mil. lei profit net și o echipă de 56 de oameni. Pe hartă, este filiala locală a unui grup elvețian prezent în 15 țări, activ pe 30 de piețe naționale de gaze și conectat la 39 de huburi de tranzacționare.

Dar povestea de fond este, de fapt, despre oameni români care coordonează subsidiare din Europa de Vest, care construiesc portofolii de active regenerabile sau care definesc programe de talent development pentru întregul grup. Aceeași logică – tehnologia ca rezultat al oamenilor potriviți – se vede și într-o zonă aparent foarte diferită: AI-ul construit în România pentru o piață globală.

Dan Huru, CEO și cofondator MeetGeek.ai, a pornit în 2021 cu ideea de a transforma ședințele dintr-o corvoadă într-un avantaj competitiv. Start-up-ul pe care l-a construit alături de echipa sa, folosește inteligența artificială pentru a converti conversațiile din companii în informații și automatizări care economisesc timp, claritate și energie. În mai puțin de patru ani, MeetGeek a ajuns la peste 5.000 de clienți din 100 de țări și la investiții totale de aproape 3 milioane de euro. „Ideile sunt peste tot. Diferența o face execuția”, spune Dan Huru. Nu lipsa ideilor este problema României, ci capacitatea de a le duce până la capăt, cu procese clare, acces la piețe și echipe care știu să construiască produse repetitive, nu doar proiecte izolate. În oglindă cu aceste exemple tech, într-o fabrică cu 45 de ani de istorie găsim aceeași filosofie.

Alin Ioaneș, CEO al ROMBAT, vorbește despre inovație fără să forțeze cuvinte mari: „Lumea se așteaptă la mari descoperiri, dar inovarea pornește de la mici îmbunătățiri de proces. Dacă reușești să reduci pierderile cu 0,1% sau să optimizezi timpul de producție cu două secunde, deja creezi plusvaloare. Aceasta este inovația reală, cea care face diferența zi de zi.” Pentru ROMBAT, oamenii nu sunt un „element de HR”, ci infrastructura invizibilă care leagă trecutul de viitor: tehnicieni, operatori, ingineri, mentori care au ținut fabrica în mișcare prin toate tranzițiile economice ale ultimelor decenii. Investițiile recente — linia Heavy Duty Champion HD-EFB, de circa 3 milioane de euro, și un program de modernizare de 100 de milioane — sunt dovada că este rezultatul unei comunități profesionale care acceptă schimbarea ca normă și o transformă în avantaj competitiv. Dacă trecem din zona industriei grele și a energiei în universul securității cibernetice, al Bitdefender, vedem încă o dată cât de mult depinde inovația de oameni. În cybersecurity, tehnologia este doar jumătate din ecuație. Cealaltă jumătate o reprezintă echipele care gândesc, testează, anticipează și reconstruiesc soluții în ritmul în care evoluează atacatorii — adică foarte repede.

România are o particularitate: generații întregi de profesioniști s-au format într-un mediu cu reguli schimbate frecvent, cu crize succesive și cu resurse limitate. În energie, tehnologie sau industrie, asta a produs o combinație interesantă de rigurozitate tehnică și creativitate practică. Întrebarea pentru noi, ca țară, nu este dacă avem destule idei sau destule tehnologii, ci dacă avem un ecosistem care să-i țină aproape pe oamenii care le pot construi: programe care să-i încurajeze, companii care să le dea autonomie și sens, capital disponibil să le finanțeze ideile, cât și politici publice care să nu le pună bețe în roate în momentele critice.   

Ioana Matei este editor-șef Business Magazin